Motto: „Fii mândru că ești român. Afirmă-te întotdeauna ca atare. Suntem un popor nobil și vechi. Civilizația are rădăcini adânci în pământul țării noastre.” – Ion Rațiu
Pentru ziua de astăzi, mi-am propus să renunț la a comenta viața socială și viața politică din ce în ce mai agitate. La ora când scriu la computer aceste simple note – cum le-ar fi spus regretatul imens gazetar Leon Kalustian, care-a avut și o rubrică intitulată chiar „Simple note” în revista Flacăra, condusă de Redactorul șef și Poetul Național Adrian Păunescu. Iar „Simple note” s-au constituit în câteva volume de valoroasă publicistică, tipărite la Editura Eminescu, condusă de eminentul critic și istoric literar Valeriu Râpeanu, în ultima parte a secolului trecut.
Ce-i drept, am avut șansa de a găsi la cutia poștală un plic ce l-am primit din partea scriitorului, publicistului și omului de cultură Constantin Dârvăreanu, un generos novăcean Redactor șef al publicației lunare independentă NOVĂCEANUL, numărul apărut vineri, 27 martie 2021.
Nu-i simplu să recenzez recentul număr al publicației NOVĂCEANUL, revistă lunară tipărită cu sprijinul Primăriei și Consiliului Local Novaci și al obștilor de moșneni din Novaci, Pociovaliștea și Cernădia. Totuși, revista amintită poate fi citită pe îndelete pe site-ul www.primarianovaci.ro.
Editorialul „200 de ani de la Revoluția lui Tudor Vladimirescu” este semnat de distinsul Prof.univ.dr. Nicolae Vințanu, din care vom cita frazele de final:
„Am aminti și ceea ce le-ar fi spus Domnul Tudor căpitanilor oștii sale atunci când a fost legat de eteriști: în țara asta două lucruri nu se pot realiza – dreptatea și cinstea. La întrebarea pe care i-a adresat-o un pandur când a fost arestat – dar pe noi cui ne lași boierule? – acesta i-a răspuns: corbilor și câinilor care or să vă mănânce pentru că nu ați ascultat cum v-am poruncit!
Jertfa lui Tudor Vladimirescu nu a fost zadarnică. Domniile fanariote au încetat imediat în Țările Române, turcii numind domni pământeni. Revoluționarii de la 1848 au dus mai departe ideile Domnului Tudor, iar la aproape 40 de ani a avut loc Unirea Principatelor Române”.
Și profesoara Alina Țicu semnează două eseuri, dintre care îl cităm ca extrem de important pe cel intitulat: „27 martie-9 aprilie 1918 – Unirea Basarabiei cu România”. „A urmat unirea Bucovinei cu România la 15/28 noiembrie 1918, pentru ca la 18 noiembrie/1 decembrie 1918 să se unească cu Vechiul Regat și Transilvania, Banatul, Crișana și Maramureșul, realizându-se Marea Unire și luând naștere România Mare”, își încheie expozeul Prof. Alina Ramona Țicu.
Cum spuneam, publicația NOVĂCEANUL mustește de cultură, sentimente patriotice și scriitură de talent. Prof.dr. Vasile Gogonea consemnează „Slujba de pomenire a sculptorului Constantin Brâncuși, la Mănăstirea Lainici, Gorj, sub titlul: „Este o obligație morală să-l pomenim pe Constantin Brâncuși, pentru că el ne-a arătat cât de mult contează ceea ce rămâne după noi!”
Nu lipsesc poezii ale tinerelor talente din Novaci, cântece culese de la străbuni, însoțite chiar de notele muzicale și omagii ale unora care au fost, dar și ale câtorva plecați din Novaci în lume. Și care fac cinste neamului românesc.
Voi încheia aceste rânduri cu un alt citat al omului politic și luptător anticomunist Ion Rațiu, pe care am avut onoarea să-l cunosc și să-l intervievez după 1990. Ca o lecție de înțelepciune, Ion Rațiu ne-a lăsat zicerea: „Nu critica niciodată, nici măcar prietenește, pe românul care se străduiește să apere sau să promoveze cauza națională. Fă tu mai bine decât el.”
ION PREDOȘANU
P.S. Oricum, la această oră, sunt anunțate mitinguri și proteste în mai multe locuri din București, ca și în alte mari orașe din țară.
În acest timp, se desfășoară o nouă ședință a mai marilor vremii spre a renunța la unele restricții dure. În anii 2014-2016, aceiași oameni care sunt azi la Putere protestau în stradă.
Au izbutit să înlocuiască guvernarea socialistă și naționalistă, cu un Guvern de dreapta globalist și antinaționalist. Adică, format din coaliția PNL, USR-PLUS și UDMR, una realmente străină de patriotism și de naționalism. (Ion Predoșanu)
