Grație generozității scriitorului Constantin Dârvăreanu, redactor șef al publicației lunare independente NOVĂCEANUL, m-am desfătat cu lectura celui mai recent număr al acesteia, nr. 91, apărută joi, 21 ianarie 2021. Editorialul 15 ianuarie – Ziua Culturii Naționale este semnat de Prof.univ.dr. Nicolae Vințanu, iar în pagina a treia Constantin Dârvăreanu glosează pe tema „Mihai Eminescu – simbolul culturii naționale”.
„A devenit o tradiție a poporului român ca ziua de 15 ianuarie, zi în care s-a născut „Luceafărul poeziei românești” să se sărbătorească și Ziua Culturii Naționale, în semn de recunoștință față de cel mai mare poet român”, ne spune C. Dârvăreanu, și tot domnia sa continuă: ,,Eminescu a fost un adevărat geniu, personalitatea care definește valorile esențiale ale culturii naționale, motiv pentru care se cuvine să-i elogiem continuu memoria și opera sa unică.(…) Poeziile sale au fost traduse în multe limbi, făcând să se știe pe întregul mapamond despre România, așa cum și-a dorit poetul în „Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie”.
Poem din care cităm o strofă: //Ce-ți doresc eu ție, dulce Românie,/ Țara mea de glorii, țara mea de dor?? Brațele nervoase, arma de tărie,/ La trecutu-ți mare, mare viitor!”
Publicația NOVĂCEANUL are opt pagini, format mare, și pe prima copertă mai citim condensate gândurile prozatorului și eseistului C. Dârvăreanu care prevede încă din titlu un „2021 – Încredere și speranță”, iar mai jos, poetul novăcean Ion Florea închină un omagiu, în versuri, la rubrica „Cu Patria în suflet…” poemul de dragoste față de patrie, din care cităm ultima strofă: „Cine își iubește Țara/ Și înfrumusețând-o, moare,/ Viața lui în lume asta/ Îi va fi nemuritoare.”//
Prof. Alina Ramona Țicu, ca valoros istoric, marchează sub titlul: „Unirea Principatelor Române – 24 ianuarie 1859”, un eveniment important în făurirea României, prin faptele istorice și patriotice din secolul XIX, când Moldova și Țara Românească au făcut ceea ce numim Mica Unire. „Prin Unirea Moldovei cu Țara Românească s-a format un singur stat unitar care a adoptat numele de România, cu capitala la București, cu o
singură Adunare și un singur Guvern. Era primul pas pe calea înfăptuirii statului național unitar român”. Creatorii locali, adică novăceni, sunt răsfățați de realizatorii publicației NOVĂCEANUL, prin apariția poeziilor: „Țara ca un vis” și „Suie drumul”, de Ion C. Duță; „De lucruri – sfat” și romanța „Unde e iubirea noastră?”, de Lucia Silvia Podeanu; „Valori străbune”, de Alexandru Deliu Oprițescu; „Fă-mă, Doamne, iarăși fată!” de Florentina Cuteanu; „Mă întreb”, „Draga mea”, „Odă”, „Insomnie”, „La răscruci” „Seara arde amintiri” de Ion Florea; din noi Lucia Silvia Podeanu cu „Distihuri” și „Sunt o sută de motive”, apoi „Mi-a bătut în geamuri luna” de Ion C. Duță; „Semne străbune” de Alexandru Delu Oprițescu; „Sub un nuc pe ulicioară”, de Florentina Cuteanu.
La pagina 4, pe două coloane, Prof.univ.dr. Nicolae Vințanu, ca un veritabil analist de politică internă și externă, ori analist al problemelor sociale și de aplicarea justă a legilor țării ne încântă cu ale sale „Gânduri la început de an”. Nu vorbește numai de liniștea și pacea, de buna înțelegere între oameni, amintind și de zăngănitul de arme din sudul continentului european, unde noii otomani amenință serios Grecia cu război, nefiind sigure nici granițele României, din moment ce dictatorul Erdogan vrea să refacă granițele fostului Imperiu Otoman, mergând cu pretenții aberante inclusiv asupra Crimeii!
Amintim numai succintul articol „Localitatea Novaci în viața politică a țării”, semnat de C. Dârvăreanu, ori omagiul aceluiași autor despre trecerea la cele veșnice a Elisabetei (Titi) Mărgineanu, din bijuteria de rememorare a celei dispărute – „Fotografa noastră”.
Un adevărat istoric ilustrat, inclusiv cu fotografii inedite ale participării fostului prim-ministru al Regatului României, gorjeanul Gheorghe Tătărescu, primul care a dat cu târnăcopul la construcția Drumului Regelui, adică al neterminatului drum de munte Transalpina, în articolul „Începutul de an 2021 ne-a dezvăluit adevăratele probleme ale turismului”, aparținând aceluiași neobosit publicist, eseist, prozator și redactor șef, în același timp, – scriitorul Constantin Dârvăreanu.
Cristian Grecoiu scrie un șapou la grupajul „Uzina electrică din Novaci”, reproducând un articol nesemnat ce a apărut în paginile ziarului „Gorjanul”, anul XVI, nr. 3-4, pag. 8, tipărit cu aproape opt decenii în urmă, sub titlul: „Electrificarea regiunii Novaci – Uzina hidro-electrică de pe Gilort s-a terminat”.
Studiul „Limba română scrisă de acum 160 de ani”, al Prof.univ.dr. Nicolae Vințanu ar merita reprodus în întregime. Pe o jumătate de pagină, NOVĂCEANUL „După un an extrem de dificil”, propune „Să ne veselim nițel” cu câteva glume, dar și cu „Vorbe de haz cu Doctorul Cornel Munteanu”, adică cu epigrame.
ION PREDOȘANU
