Note de lector: O carte monument – „TURBUREA – GORJ, VATRĂ MULTISECULARĂ DE CIVILIZAŢIE ROMÂNEASCĂ – monografie”, 422 pagini, autor Nelu Vasile

1291

Marea sărbătoare tradiţională a localităţii Turburea, RUSALIILE, a fost marcată în acest an de un eveniment excepţional: lansarea de către Consiliul Local şi Primăria Turburea, a monumentalei cărţi a cercetătorului local, Nelu VASILE, “Turburea – Gorj, vatră multiseculară de civilizaţie românească – monografie”, Editura “Măiastra”, 2014.

Scriitorul Nelu Vasile nu eliberează numai cartea de identitate a comunei gorjene Turburea, ci, afirmăm documentat, lansează capodopera cercetării monografice rurale româneşti, începută în ţara noastră odată cu debutul secolului al XX-lea.
Valoarea deosebită a acestei monografii constă în incredibila meticulozitate în ordonarea expunerii cercetării documentare, încât cuvântul “exhaustiv” folosit de către unii participanţi la lansarea de Rusalii, este cât se poate de potrivit.
De la bun început, în “Predoslovie”, dar şi prin trimiteri în josul paginilor sau în “Bibliografie”, scriitorul şi cercetătorul gorjean Nelu Vasile menţionează cu mare onestitate, lucrările înaintaşilor, prin titluri şi număr de pagini, referitoare la satele comunei: învăţătorii Sevastiţa Dumitraşcu, Ion Năsturică, Ion Gr. Şerbănescu, Olimpia şi Constantin Popescu, Dumitru Gh. Dumitraşcu (acesta a depus la Arhivele Gorj, în Fondul “D. Dumitraşcu”, toate documentele adunate într-o viaţă de octogenar, referitoare la satul Turburea), precum şi renumitul publicist şi cercetător Liviu Poenaru.
Redăm titlurile câtorva capitole şi subcapitole, care individualizează acest monument cultural: “Toponime din vechile comune Turburea, Şipotu şi Poiana” – care alcătuiesc comuna Turburea de astăzi; “Crestomaţia istoriei comunei, cu includerea atestării documentare a satelor” – cu menţionarea dispărutei localităţi MAILAŢI; “Hotarele şi hotărnicia moşiilor comunei” – aparţinătoare de mănăstirile Brâncoveni, Polovragi şi cele domneşti.
Istoria modernă a localităţilor cercetate cuprinde: “Revoluţia de la 1821 condusă de Tudor Vladimirescu”; “Perioada Regulamentului Organic şi după acesta”; “Reforma agrară din 1864 şi urmările ei”; “Războiul de Independenţă”; “Mişcările ţărăneşti din 1902 şi 1907”; “Războiul Balcanic din 1913”; “Perioada celor două războaie mondiale”, inclusiv perioada interbelică; “Monumentele eroilor comunei Turburea”; “Perioada 1944-1989 şi după 1989”.
Un subcapitol special îl conferă autorul, desfăşurării în zonă a luptelor din Primul război mondial, când satele comunei Turburea s-au aflat sub ocupaţia armatei germane, iar locuitorii erau obligaţi să o întreţină cu alimente şi să desfăşoare muncile necesare acesteia. S-a tras cu tunurile din satele vecine, fiind distrusă parţial şi devastată şcoala. Au murit soldaţi români şi germani, care au fost înmormântaţi în apropiere. Sunt lucruri trecute în uitare, iar locurile respective nu prezintă însemne atestatoare ale evenimentelor (n.n.).
Numele celor peste 400 de eroi din vechile sate, sunt identificate din registrele de stare civilă (pe contingente, gradul militar, locul şi cauza decesului), cu ajutorul familiilor şi din alte surse. Se face o cronică a monumentelor închinate eroilor, a iniţiatorilor şi a susţinătorilor ridicării monumentelor, pentru care biserica şi şcoala au lansat liste de subscripţie.
În subcapitolul dedicat perioadei de după anul 1944 un loc însemnat îl ocupă menţionarea luptătorilor anticomunişti din comuna Turburea şi a represaliilor suferite de aceştia. Astfel, Constantin Popescu din satul Şipotu a fost condamnat la moarte şi executat, pentru că a activat în grupul “Haiducii Muscelului”, condus de Arsenescu şi Arnăuţoiu. Arestări, deportări, sau ani grei de închisoare au suferit: preotul Dumitru Popescu, Avram Nicolae, învăţătorii Dumitru Gh. Dumitraşcu, Nicolae Câmpeanu, Ion Năsturică, Constantin Guţă, Ion Diaconescu, boierul Remus M. Iliuţă, precum şi alţi localnici: Şomordoleanu, Văculete, Enea, Gh.Stănescu etc.
“Cadrul Administrativ” face o incursiune istorică adusă la zi privitoare la apartenenţa teritorială a localităţilor comunei Turburea (excepţională cercetarea privind graniţa de sud a Gorjului, o noutate absolută în “Istoria Gorjului”!!), conducerea administrativă (cu menţionarea tuturor primarilor!! vechilor comune Turburea, Şipotu – Gorj şi Poiana de Sus – Dolj), organizarea fiscală, organele judecătoreşti, paza sătească, ocrotirea sănătăţii, activitatea sanitar-veterinară.
Foarte documentate şi sistematizate sunt subcapitolele “Cadrului Socio-Demografic”: populaţia – element dinamic, mişcarea naturală şi migratorie a acesteia, repartiţia în teritoriu, structura pe sexe, pe grupe de vârstă, socio-culturală, socio-economică, după instruire, încheindu-se fericit acest cadru cu evidenţa populaţiei. Acest capitol conţine şi un studiu de antroponimie care pune în evidenţă, cât se poate de clar, acribia documentaristului şi cercetătorului Nelu Vasile, un studiu la care a lucrat, după propria-i mărturisire, peste două luni de zile şi pe care i-am propus să-l publice separat într-o revistă a Centrului Judeţean al Creaţiei Gorj.
De o dezvoltare riguroasă beneficiază în monografia inginerului Nelu Vasile şi “Cadrul Economic”, prin subcapitolele: “Agricultura”, “Industria prelucrătoare”, “Schimburile comerciale”, “Activitatea bancară”, “Mijloacele şi căile de comunicaţie”, la fel, aduse din negura istoriei până în zilele noastre.
“Cadrul Spiritual” este un capitol care proiectează comuna Turburea actuală pe orbita naţională şi chiar internaţională, prin tumultuoasa viaţă religioasă a Parohiilor Turburea, Şipotu, Poiana şi Bulbuceni (fost sat al comunei Poiana, formează parohie cu satul Cocorova din comuna Turburea), prin rezultatele din învăţământ şi participările la manifestări judeţene, interjudeţene şi chiar internaţionale, prin activitatea cultural-sportivă (Turburea a dat lumii o campioană şi o vicecampioană olimpică la maraton), prin Cenaclul Literar “Mihai Eminescu” şi prin marele număr de cercetători, publicişti şi scriitori care sunt fii ai comunei.
Între personalităţile comunei notăm: preotul Ilie Roşoga, parlamentar interbelic, medicul Dumitru D. Dumitraşcu, deopotrivă eseist, memorialist şi pictor, scriitorii Ion Dur, Ioan Anastasia, Liviu Poenaru, inegalabilele sportive Constantina Diţă şi Lidia Şimon (născută Slăvuţeanu) ş.a.
Tot diacronic se face şi caracterizarea etnografică şi folclorică privitoare la locuinţă, gospodăria ţărănească, industria casnică, alimentaţia, portul popular, muzeul sătesc, jocul (hora), obiceiurile în legătură cu omul şi sărbătorile calendaristice, credinţele şi superstiţiile, încheindu-se cu folclorul local, cu accent pe particularităţile zonale şi cu portretele depozitarilor acestor comori, precum şi a celor care le propagă prin spectacole, atât de des ilustrate în mass-media. Autorul trebuie felicitat pentru aducerea în actualitate a cutumei slujbelor de înmormântare şi de căsătorie înfăptuite în urmă cu peste 450 de ani la Poiana, de către Patriarhul Macarie de Antiohia, prezent în localitate la invitaţia marelui dregător domnesc Barbu Poenaru.
Monografia se încheie cu capitolul “Comuna azi şi în perspectivă”, în care sunt prezentate repere ale dezvoltării economico-sociale actuale, dar şi strategia de dezvoltare durabilă a comunei pe perioada 2008-2014 şi în perspectivă.
În final, câteva aprecieri cu privire la autorul monografiei, Nelu Vasile: teleormănean prin naştere, a absolvit liceul înfiinţat în comună de către consăteanul Zaharia Stancu, apoi a devenit inginer la Universitatea din Craiova, perioadă în care şi-a cunoscut soţia (ecomist, apoi ofiţer, 11 ani Şefa Serviciului Paşapoarte Gorj), împreună cu care s-a stabilit pentru aproape 30 de ani la Târgu-Jiu, iar din anul 2001 la Turburea, satul natal al soţiei. Tot la Craiova a urmat cursuri postuniversitare de Prelucrare Automată a Datelor (Informatica de mai târziu).
Intelectual cu multiple preocupări cultural-sportive de-a lungul vieţii (şahist, filatelist, rebusist, epigramist etc.), toate marcate de realizări deosebite, documentarist de excepţie şi riguros cercetător, calităţi care i-au fost puse în valoare de către bunul său prieten Alexandru Doru Şerban, alături de care a activat începând din anul 1997 în Grupul Spiritual “Ager” din Târgu-Jiu. Doru i-a pretins, pentru a-l considera realizat ca OM, ca pe lângă o casă (a construit-o după 1990 la Turburea), un copil (are trei fete, trei gineri, toţi licenţiaţi la Universitatea din Craiova, care i-au dăruit şi 8 nepoţi) şi un pom (are două livezi cu peste 100 de pomi), să scrie şi o carte (i-a apărut deja numele pe zece cărţi).
Autorul monografiei comunei Turburea, om pe deplin împlinit şi bun gospodar, merge însă  mai departe decât i-a cerut “nemuritorul” său prieten: casa trebuie întreţinută permanent, copiii trebuiesc ajutaţi să se realizeze la rândul lor, pomii trebuiesc îngrijiţi an de an şi… trebuie să mai scrie cărţi. Îi dorim sănătate, ca să le facă pe toate!
În încheiere, propun celor abilitaţi să o facă, de la nivel local şi judeţean, să-i acorde unele recompense autorului monografiei “Turburea – Gorj, vatră multiseculară de civilizaţie românească”, între care, titlul de “Cetăţean de Onoare” al comunei Turburea.
Profesor Virgil Cercelaru, Aninoasa, Gorj

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here