Note de lector – Monografia satului Brădiceni

248

A apărut sub semnătura autorilor Ion Cârstea şi a lui Ion Posdărescu „Monografia Satului Brădiceni – Gorj” (a târgului ce a fost şi reşedinţă de plasă, a comunei şi a aşezării aristocratice) la Editura Tracia.
Domnul Ion Cârstea, cu această carte este la al 31-lea volum de literatură, iar Domnul Ion Posdărescu la prima sa carte.
Ion Cârstea nu e de la Brădiceni, pe când Ion Posdărescu e din satul nostru, fiul lui Mihai şi Paraschiva Posdărescu Condoiu din Arcani, înfiat de fratele tatălui, Eugenie Posdărescu şi Natalia, mama sa adoptivă din Bucureşti.
Adopţia a fost făcută când Ion avea 16 ani şi educaţia ce a primit-o a fost de tip „spartan”, făcându-l pe Ion să devină foarte gospodar şi bine educat.
A fost inginer în transporturi feroviare, a avut diferite funcţii de conducere la calea ferată, iar în prezent este expert în relaţii sociale în Sindicatul „Federaţia Naţională Feroviară, Mişcare şi Comercial” din Bucureşti.
Copilăria, Ion Posdărescu şi-a petrecut-o în Brădiceni şi Arcani de unde erau părinţii şi părinţii săi dar neamul ar fi descendent de undeva de prin Serbia.
Şi cum Ion Posdărescu nu şi-a uitat părinţii nici din Brădiceni şi nici din Arcani, de reţinut daniile pe care le-a făcut la Biserica din Stolojani, comuna Arcani, şi de asemenea frumosul Candelabru, după cum mărturisesc cei care l-au văzut, din biserica de la Drăgoieşti.
A scrie o Monografie nu este aşa uşor şi puţini se încumetă la o astfel de lucrare, pentru că ea cere pe lângă o documentare ce impune răscoliri de arhive şi oameni şi dragoste.
O dragoste de oameni şi de adevăr fără să apleci balanţa spre nu sau da şi să alegi calea ca şi cum te-ai afla ceas de ceas la răscruci. Şi aceasta fără să-ţi ridici neamul tău mai sus decât a fost iar pe alţii să-i ignori ca şi când n-ar fi existat.
Şi nu poţi neîndreptăţi pe nici unul dintre locuitorii comunei de ieri şi de azi pentru că, dacă ai face aşa ceva, legea omenească te-ar desconsidera şi judeca până la a treia generaţie, iar ursitoarele ar blestema pe toţi cei care vin după tine. Desigur, a greşi e omeneşte, dar a nu respecta adevărul e o nedreptate în cartea cinstei. Nu mai vorbesc de cunoştinţele şi cultura necesare autorilor de monografii.
Este necesar uneori să te iei la „trântă literară” cu cei care au mai scris, de exemplu, despre atestarea comunei. Trebuie să cunoşti legendele, basmele, obiceiurile, doinele şi baladele din sat şi cine le-a scris, dacă mătrăguna creşte şi în satul acesta şi la fel străluceşte noaptea, dacă descuie lacătele şi poate să facă să sară porţile şi dacă este vreun om care a folosit-o când şi în ce împrejurare.
Dacă sunt şerpi şi balauri păzitori de comori, unde s-au găsit comorile şi de cine şi când şi dacă a fost vreun Sfânt Gheorghe, de care sunt pline icoanele credincioşilor din sate, şi pe la ei, care a omorât balaurul cu şapte capete, care cerea în fiecare an câte o fată mare spre a-şi stâmpăra foamea.
Şi de ce nu trebuie să omori şarpele casei şi numai pe acel şarpe care când îl doare capul iese la drumul mare.
Şi dacă blestemele cad pe cei vinovaţi până la a şaptea spiţă şi păcatele nu se prescriu ci se poartă şi de următorii născuţi, cel puţin şapte ani după.
Apoi să ştii să stai de vorbă cu troiţele, cu uliţele, cu locurile de aici, pentru a le smulge tainele.
Şi dacă e vorba de o localitate ca Brădiceni, cu trecut aristocratic, asta înseamnă a trata cu atenţie sporită moştenirea culturală fiindcă aici, în Brădiceni, ea are rădăcini înfipte şi a cuprins generaţii la rând jucând un rol important în determinarea atitudinii şi comportamentului oamenilor.
Şi despre Istoria Patriei şi a localităţii pentru care s-au luptat eroii satului, la Sarmisegetuza, la Jiu, Oituz, Mărăşti şi Mărăşeşti şi care au fost aceştia scrişi sau nu în vreo cronică. Trebuie să te lupţi cu tine însuţi să înlături orice îndoială prin demonstraţii şi să urci şi să cobori din necunoscut în tine însuţi şi iar din tine însuşi în necunoscut.
Au mai fost scrise şi alte monografii despre Brădiceni, dar parcă în aceasta nu s-a strecurat nici unul dintre idolii Peşterii.
Repet, această Monografie a Brădicenilor este o capodoperă despre care vor scrie şi alţii şi care se vor inspira din ea de cumva se vor încumeta să continue această istorie a satului nostru, târgului şi comunei, a aşezării aristocratice ce-a fost şi este.
Vă rog, dragi cititori, citiţi această monografie şi credeţi în Adevărul ei.
Ion Căpruciu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here