O delegaţie a Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO, formată din deputatul Ionel Palăr, preşedinte al comisiei, senatorul Novak Csaba-Zoltan, vicepreşedinte şi domnii Alexandru Pereş, senator şi Eduard-Lucian Simion, deputat, membri, a participat, în perioada 11 – 15 aprilie a.c., la cea de-a 204-a sesiune a Consiliului Executiv al UNESCO care s-a desfăşurat la Paris (4-17 aprilie 2018). Pe agenda de lucru a Consiliului s-au aflat următoarele teme: geoparcurile UNESCO, în cadrul căreia au fost supuse dezbaterii cele 13 nominalizări ale Consiliului Global pentru Geoparcuri, evaluarea procedurilor privind institutele şi centrele UNESCO de categoria a II-a, implementarea recomandării privind promovarea şi utilizarea multilingvismului şi a accesului universal la spaţiul cibernetic, punerea în aplicare a recomandării privind conservarea şi accesul la patrimoniul documentar, inclusiv în formatele digitale, etapele transformării strategice a UNESCO, statutul artistului, instrumentul de evaluare a managementului durabil al turismului şi rezultatele etapei pilot. “De asemenea, în cadrul întâlnirilor avute, am solicitat monitorizarea dosarelor propuse pentru înscriere în Lista Patrimoniului cultural material şi imaterial al umanităţii UNESCO, Roşia Montană, Ansamblul monumental realizat de Constantin Brâncuşi la Târgu-Jiu, Cămaşa cu altiţă (Ia), precum şi monitorizarea elementelor înscrise în Lista Patrimoniului mondial UNESCO referitoare la Pădurile virgine de fag, şi nu în ultimul rând, am susţinut ca Geoparcul Ţinutul Buzăului să capete statut de „obiectiv UNESCO”, pentru că îndeplineşte condiţiile impuse de acest organism”, a declarat Ionel Palăr, preşedintele Comisiei. Delegaţia permanentă a României pe lângă UNESCO, condusă de Adrian Cioroianu, a depus la data de 31 ianuarie 2018, dosarul „Ansamblul Monumental Brâncuşi de la Târgu-Jiu” (Ro) la Centrul Patrimoniului Mondial UNESCO din Paris, în vederea jurizării lui pentru includerea pe lista World Heritage. Următorii paşi în această candidatură românească vor fi: până pe 31 ianuarie 2019 se va primi un raport succint de evaluare şi eventuale noi întrebări despre dosar, în urma unei/unor vizite ale experţilor străini la faţa locului, care va/vor avea loc probabil în vară/toamnă 2018; evaluarea dosarului va continua până în mai 2019, urmând ca o sesiune a Comitetului Patrimoniului Mondial din vara anului 2019 să dea răspunsul final. România mai are în jurizare şi dosarul Roşia Montană, cu răspuns aşteptat în vara acestui an. Începând din vara anului 2017, România are 8 obiective pe lista Patrimoniului Mondial. Alte 7 sunt înscrise pe lista Patrimoniului imaterial UNESCO – ultimele trei în anii 2015-2017, cea mai recentă fiind, în decembrie 2017, Tradiţia Mărţişorului.
Izabella Molnar
