Directorul SC Agromec Bibeşti SA îşi duce mai departe planul demarat încă de anul trecut pentru înfiinţarea unui Centru şcolar de pregătire profesională în meseria de mecanic agricol, cursuri care s-ar putea derula cu succes chiar pe terenul fostei Staţiuni de Maşini şi Tractoare Bibeşti (SMT), unde baza tehnico-materială este încă una excepţională.
În luna februarie a anului trecut, inginerul Virgil Vâlceanu, directorul SC Agromec Bibeşti SA, a redactat o serie de memorii de necesitate şi oportunitate pentru înfiinţarea unui Centru şcolar de pregătire profesională în meseria de mecanic agricol. De atunci şi până în prezent, eforturile acestuia au rămas fără răsunet, autorităţile făcând doar promisiuni. Fosta Staţiune de Maşini şi Tractoare Bibeşti a fost înfiinţată în anul 1948 şi până la Revoluţia din 1989, ritmul acesteia de activitate a fost unul intens şi încununat de succes.
“SC Agromec Bibeşti SA s-a înfiinţat ca staţiune de maşini şi tractoare în 1948, unică în Gorj pentru a executa lucrările mecanizate în agricultură. A avut mai întâi brigăzi, apoi secţii de mecanizare în toate comunele judeţului Gorj ajungând la un moment dat la 350 de tractoare şi peste 400 de angajaţi. În timp, prin dotări, s-a ajuns la o bază tehnico-materială imensă şi a fost nevoie ca brigăzile să se transforme în secţii de mecanizare şi, ulterior, pe măsură ce a crescut volumul de lucrări şi dotările de maşini şi utilaje, s-au înfiinţat 12 staţiuni de mecanizare a agriculturii, botezate după 1989 în Agromec-uri. Toată activitatea este de mecanică aplicată în agricultură. Hambarele ţării gemeau de produse datorită mecanizării. Simultan cu activitatea de producţie, SMA Bibeşti, actual Agromec Bibeşti, a devenit şi un centru de pregătire a cadrelor în meseria de mecanic agricol, în care au venit tineri din toată Oltenia. Aici erau cei mai buni mecanici de reparaţii motoare Diesel şi cei mai buni mecanici de reparat combine şi alte tipuri de utilaje. Baza materială s-a dezvoltat astfel că pe lângă atelierul de reparaţii capitale tractoare, s-a realizat încă un atelier service şi s-a finalizat la sfârşitul anilor 1989-1990 şi atelierul imens de reparaţii capitale combine pentru tot judeţul. Evenimentele din 1989 au stopat dezvoltarea unităţii. Faptul că cei care au putut fi pregătiţi în meseria de mecanic agricol aici este atestat de faptul că tineri mecanizatori din Agromec Bibeşti au obţinut rezultate excepţionale la concursurile naţionale numite Olimpiada Mecanizatorilor. În 1969 s-a obţinut de către un mecanic agricol al nostru locul I pe ţară la probele practice şi locul II la cele teoretice, astfel că la finala olimpiadei toţi participanţii din ţară strigau numele judeţului Gorj. Un an mai târziu, tot pe baza pregătirii şi experienţei acumulate la noi, Tractorul de Aur a fost adus la Gorj tot de un băiat de aici, având la bază toate documentele necesare susţinerii Olimpiadei Mecanizatorilor”, a declarat Virgil Vâlceanu.
Degradarea de după 1989
Potrivit acestuia, degradarea societăţii a început după 1989: “Evenimentele de la Revoluţia din 1989, pentru unităţile din agricultură, au reprezentat o adevărată contra-revoluţie. Unitatea la privatizare a fost jucată ca la poker şi am fost în pericol de a fi transformaţi în fier vechi. Ne-am opus ca această avere imensă, utilă, să ajungă la fier vechi. Activitatea de mecanizare a fost lovită grav de fărâmiţarea pământurilor. Dotarea unităţii noastre este pentru suprafeţe mari de teren, pentru cel puţin două-trei hectare comasate”. Directorul Agromec Bibeşti susţine că în prezent, societatea are doar patru angajaţi, sutele de salariaţi din urmă cu câteva decenii fiind deja istorie: “Baza tehnico-materială aşa cum s-a dezvoltat, este formată din cele trei ateliere mecanice mari, sunt utilaje care au fost în pericol de a se distruge prin furturile care s-au făcut. Suntem lipsiţi de apărare în faţa fenomenului de furt. Din cauză că s-a micşorat numărul lucrărilor, a scăzut şi cel al muncitorilor. Acest lucru a făcut ca oamenii pregătiţi în meseria de mecanic agricol să plece în alte ţări după bani, unii au ieşit la pensie, alţii au trecut în nefiinţă, unii lucrează la cei care şi-au luat maşini agricole şi practică o concurenţă neloială. În prezent, din 450 de angajaţi câţi au fost la început, unitatea mai are abia patru angajaţi. Am fi vrut să dăm viaţă, să nu se distrugă o unitate unică în Gorj care s-ar preta foarte bine să fie pusă la baza pregătirii temeinice în profesia de mecanic agricol”.
Viitorul acestei societăţi stă doar în ajutorul autorităţilor publice ori în cel al investitorilor. “La noi se pot face fabricaţii de piese; chiar am vândut şi vindem piese de tip prăşitori cu tracţiune animală şi mecanică, semănători cu tracţiune animală şi mecanică, mai fabricăm unele lucruri pentru a supravieţui, inclusiv numere de înmatriculare pentru maşini şi utilaje agricole. La comandă putem face diverse piese şi lucrări”, a precizat Vâlceanu.
Prototipul mecanicului agricol
Pentru a menţine pe linia de plutire SC Agromec Bibeşti SA, dar şi din dorinţa de a scoate pe piaţa muncii mecanici agricoli de calitate, conducerea acestei societăţi private a făcut demersuri pentru înfiinţarea unui Centru şcolar de pregătire profesională în meseria de mecanic agricol. “Am început demersurile în februarie 2015. Am făcut un memoriu de necesitate bazându-mă pe faptul că am mai înfiinţat o şcoală profesională de mecanici agricoli pe vremea când eram director la Liceul din Târgu-Cărbuneşti, cu tot ceea ce trebuie să cunoască un absolvent al acestei şcoli. Având experienţa respectivă în domeniu, ştiind ce trebuie să stăpânească un absolvent al şcolii profesionale de mecanic agricol, am considerat că lucrul cel mai bun în valorificarea acestei baze tehnico-materiale imense şi unică în toată Oltenia, constă în a pregăti oameni, forţă de muncă ce este din ce în ce mai deficitară. De 10 ani fac demersuri la AJOFM să-mi trimită mecanici agricoli. Baza materială ar putea fi folosită cu scopuri de-a dreptul nobile, să pregătească pentru viaţă oameni care au îngroşat rândurile şomerilor.
Mecanicul agricol trebuie să stăpânească dumnezeieşte maşina şi nu maşina să-l stăpânească pe el. Consider că pregătirea în această meserie care este foarte grea, complexă şi prost-plătită, iar oamenii care trebuie să iasă calificaţi de aici trebuie să stăpânească toate meseriile înrudite cu meseria de bază, aceea de mecanic agricol. Tot ce am promis în memoriile trimise către Inspectoratul Şcolar Judeţean, Prefectură, Consiliul Judeţean Gorj, Ministerul Agriculturii şi Guvernul României, voi face, dăruindu-mi serviciile şi sprijinind specialiştii care ar putea veni să contribuie. La terminarea cursurilor aş avea o singură pretenţie: să particip la examenul teoretic şi la cel practic, să fiu convins, şi să-i angajez pe primii cinci mecanici pregătiţi la acest centru de pregătire profesională în meseria de mecanic agricol. Toate eforturile ce se fac în pregătirea profesională a unui om sunt pentru a nu da rateuri”, a concluzionat directorul Virgil Vâlceanu.
Izabella Molnar
