Președintele Klaus Iohannis a avut luni, 4 Mai 2020, o ședință la Palatul Cotroceni privind măsurile de gestionare a epidemiei COVID-19 cu premierul și mai mulți miniștri. La finalul întrevederii, Klaus Iohannis a declarat că nu va prelungi starea de urgență, iar din 15 mai va intra în vigoare STAREA DE ALERTĂ.În acest context, orașele câștigă ,,puteri sporite”, odată cu declararea stării de alertă, având în vedere că, la nivel naţional, starea de alertă este instituită de Comitetul Naţional (organism interministerial ce funcţionează sub conducerea ministrului de Interne şi sub coordonarea primului-ministru), prin ordin al ministrului de Interne, cu acordul primului-ministru. Tot Comitetul Naţional este cel care declară şi încetarea stării de alertă. Comitetul Naţional poate declara starea de alertă şi la nivelul mai multor judeţe (art. 20, alineat c) din OUG 21/2004). În localităţi, starea de alertă o declară primarul, cu aprobarea prefectului. Pentru un judeţ, decizia aparţine prefectului şi trebuie aprobată de ministrul Administraţiei şi Internelor. La nivel judeţean, starea de alertă poate fi instituită de comitetele judeţene pentru situaţii de urgenţă, prin ordin al prefectului, iar la nivel local, de comitetele locale, prin dispoziţie a primarului, cu avizul prefectului.Revenind la contextul pandemiei COVID-19, odată cu instituirea stării de alertă pe teritoriul României, rolul societății civile și al primarilor se reconfigurează prin creșterea responsabilității individuale și de grup. Astfel, se vor putea genera mult mai ușor ,,punți” între reprezentanții administrației publice locale și mediul de afaceri, ceea ce s-ar traduce prin nevoia înființării unor ,,rețele interurbane” de Consilii Civice Locale, care să aibă ca obiectiv gestionarea crizelor urbane post COVID-19 prin asocierea în participațiune la nivel local.Ceea ce ar trebui să înțeleagă reprezentanții mediului de afaceri este să învețe să ,,vorbească ca un primar”, iar primarii să acționeze ,,ca un om de afaceri”, pentru că doar așa poate crește ,,reziliența comunitară”, prin găsirea acelor mecanisme strategice integrate pentru gestionarea crizelor urbane actuale.
De ce nevoia unor ,,rețele interurbane” de Consilii Civice Locale în contextul instituirii stării de alertă în România? Tendințele actuale ale orașelor sunt de a se interconecta în rețea, ceea ce crește transferul rapid de informații și resurse la nivel interurban, mult mai rapid și mai pragmatic decât s-ar fi realizat ,,de sus în jos” (central-local), acest fapt determinând emergența tot mai naturală a ,,cetățenilor fără graniță”, mai ales în perspectiva ,,Erei 5G”. Astfel, putem vorbi de nevoia operaționalizării în rețea a unor Consilii Civice Locale, care să aibă rolul de cooperare și organizare a societății civile în jurul ,,celulei de criză COVID-19” de la nivelul administrațiilor publice locale, facilitându-se transferul de bune practici la nivel intersectorial.Este cunoscut faptul că politicul este ancorat în civic, deci, spiritul de reformare și gestionare a crizelor urbane regăsindu-se dintotdeauna în societatea civilă democratică. Mulți vor spune că, este mult mai ușor ,,să controlezi” riscurile și vulnerabilitățile urbane ,,de sus în jos” (centru-local), însă istoria ne-a demonstrat că, cele mai multe ,,revoluții” inițiate prin transferul deciziei ,,de sus în jos” au determinat, inevitabil, anarhie, nu ordine, dezbinare, nu unitate, demagogie, nu democrație.Rolul Consiliilor Civice Locale (CCL) este și de a cultiva, modela, forma cetățenii în spiritul ,,deciziei în participațiune”, pentru că doar așa societatea civilă învață să se implice în ,,reziliența individuală și comunitară” cu efect asupra ,,rezilienței naționale”, acest demers realizându-se în cadrul unei ,,guvernări interactive”. Aici, ținem să menționăm că, orașul cuprinde participarea și implicarea civică într-un mod care nu este posibil la alte nivele de guvernare.Pentru ca un Consiliu Civic Local (CCL) să creeze impact decizional, este nevoie ca membrii săi să provină din cadrul cetățenilor, asociațiilor civice, cadrelor universitar-academice, la care se adaugă reprezentanții mediului de afaceri, pentru că doar așa s-ar putea reflecta într-o oarecare măsură asocierea în participațiune, transparență decizională, responsabilitatea și egalitatea la nivel de grup. O participare nemediată de instituții civile, culturale, tehnologice și sociale, în care rolul cetățeanului să fie semnificativ, nu ar fi decât o altă variantă a ierarhiei politice, ori aceste consilii civice sunt apolitice prin definiție.
Totuși, pentru a crea un context civic favorabil pentru constituirea acestor Consilii Civice Locale, este nevoie să se răspundă la trei întrebări specifice: în primul rând, cum poate fi consolidată relația dintre oficialii orașului și cetățeni în cadrul orașului afectat de pandemie, astfel încât să legitimeze rolul societății civile în relația cu primarul ales, ceea ce ar determina implicarea directă a cetățenilor în ,,arena civică interurbană” fără ca influența lor să fie diminuată; în al doilea rând, cum arată infrastructura civică interurbană și care sunt mijloacele cooperării – organizațiile sociale – care facilitează transferul de resurse; în al treilea rând, cum poate, în mod realist, guvernarea interurbană să se interconecteze la realitatea puterii naționale suverane. Evident, răspunsul la prima întrebare este prin ,,guvernare participativă”, la a doua întrebare prin ,,rețele interurbane”, iar la a treia întrebare răspunsul este crearea unui sistem de informații integrat pentru gestionarea securității și rezilienței urbane la nivel național, mai ales în contextul dezastrelor și catastrofelor naturale contemporane, pandemia COVID-19 fiind un prim test de reziliență individuală, comunitară și națională. De exemplu, implicarea cetățenilor în ,,guvernarea orașului” constă inclusiv în planificarea participativă a bugetului local pentru gestionarea crizei urbane determinate de pandemia COVID-19.
Scopul general al înființării unor Consilii Civice Locale este de a lua în considerare interacțiunea cetățenilor atât la nivel local, cât și la nivel de rețea interurbană, astfel expunându-se rolul important pe care societatea civilă îl poate juca prin ,,guvernare interactivă în rețea” într-o lume blocată și afectată major de pandemie. Prin urmare, avem nevoie doar să consolidăm și să oficializăm operaționalizarea unor astfel de Consilii Civice Locale, care s-ar putea traduce printr-o nouă infrastructură decizională flexibilă a societății civile. Totuși, trebuie conștientizat că fiecare oraș are ,,nivelul său de guvernanță locală” ceea ce s-ar putea traduce prin capacitate de răspuns diferențiată în gestionarea ,,stării de alertă” în contextul pandemiei, urmând ca orașe mai puțin afectate să devină motoare pentru ,,relansarea economică” a celorlalte orașe afectate major. De asemenea, restricțiile în materie de libertăți și drepturi fundamentale la nivel de indivizi/cetățeni, s-ar putea aplica diferențiat de la oraș la oraș, în funcție de impactul pandemiei la nivel local, lăsând orașele reziliente să se dezvolte economic pentru a susține reziliența națională prin transfer de resurse economice în rețea, astfel aducând plus valoare pentru celelalte comunități afectate și, astfel, accentuându-se sentimentul solidarității urbane și implicit interacțiunea între cetățeni. În concluzie, înființarea unor Consilii Civice Locale va da startul la ,,relansare economică” și spirit de solidaritate civică pentru gestionarea pandemiei la nivel local, astfel decizia urmând să revină comunităților locale, companiilor, antreprenorilor și cadrelor universitar-academice, care să interacționeze în rețea interurbană prin cooperare permanentă cu administrația publică locală și dimensiunea militară locală, urmând ca primarii să aloce fonduri locale pentru mediul de afaceri afectat de pandemie și, totodată, să implementeze măsuri de ,,distanțare socială” adecvate și diferențiate, în funcție de impactul pandemiei la nivel local, pentru ca în ultima instanță tot acolo vom ajunge: la responsabilitatea individuală și de grup civic.
NOTA BENE:
Consiliul Civic Local (CCL) reprezintă vocea societății civile, exprimându-se ca o alternativă simbolică, civică și apolitică, a Consiliului Local al Municipiului, în calitatea acestuia, din urmă, de autoritate decizională a administrației publice locale. Consiliul Civic Local poate avea în structura sa Cluburi, ONG-uri, cetățeni, companii etc. Scopul CCL este îmbunătățirea cantitativă și calitativă a vieții comunității:
Obiectivele CCL:
° promovarea stabilirii corecte și detaliate a nevoilor comunității și a așteptărilor ei de la administrația publică locală și a formării politicilor publice și a luării deciziilor de către Consiliul Local în baza legii și în concordanță cu acestea;
° promovarea informării și implicării cetățeanului în identificarea și rezolvarea problemelor orașului, dezvoltarea conștiinței de cetățean, de alegător și contribuabil, conștientizarea drepturilor și obligațiilor sale;
° promovarea unei funcționări corecte, transparente și eficiente a Primăriei și Consiliului Local și a serviciilor subordonate acestora, în folosul comunității, în special prin creșterea calității actului decizional;
° promovarea unor relații mai bune de cooperare între societatea civilă și autoritățile locale.
Mijloacele prin care CCL urmărește atingerea obiectivelor sale sunt în principal:
– monitorizarea activității Primăriei și a Consiliului Local al Municipiului (modului în care acestea elaborează politicile și proiectele de hotărâri și le supun dezbaterii și adoptării și ulterior, implementării) și identificarea eventualelor deficiențe și/sau alternative sau îmbunătățiri posibile;
– evaluarea gradului de satisfacere a așteptărilor comunității și a unor grupuri ale societății civile cum ar fi sectorul neguvernamental, prin hotărârile Consiliului Local
– formularea, argumentarea și exprimarea publică a unor poziții comune (observații și propuneri) față de deciziile și acțiunile Primăriei și a Consiliului Local, atât reactiv, cu privire la hotărâri deja adoptate sau în curs de adoptare, cât și proactiv, cu privire la teme necesare, ce nu au fost abordate la nivel de primar și/sau consiliu local sau nu s-a ajuns la dezbateri și/sau decizii.
CCL este format din membri, persoane fizice, alese de către ONG-urile susținătoare din rândul specialiștilor și activiștilor civici de prestigiu în următoarele domenii:
*dezvoltarea economică locală și turism;
*reforma administrativă;
*protecția mediului/dezvoltare durabilă;
*dezvoltarea serviciilor sociale;
*sănătate;
*educație / cultură;
*tineret / sport;
*drepturile omului/promovarea intereselor cetățenești;
*dezvoltarea sectorului neguvernamental.
Analiză strategică realizată dă către:
D-l Victor Aileni, Ex-Senator al României în Comisia Militară, actualmente coordonatorul departamentului de analiză și planificare strategică al firmei MabeInvest LLC SUA/România. În portofoliul său se regăsește consultanța acordată pentru baza militară de la Kogălniceanu (2007) și pentru construcția Scutului Antirachetă de la Deveselu.
Dr. NEACȘU STELUȚA MĂDĂLINA este Doctor în Informații și Securitate Națională și oferă expertiză în securitate și reziliența urbană, politici și strategii NATO/UE, NATO URBAN, analiza de intelligence, competitive intelligence, juridic-administrativ, GDPR etc.
