În satul Pocruia, în anul 1954, secretar al organizaţiei de partid şi agent agricol la Sfatul Popular era Ion Floroiu (Prian) care, împreună cu Petre Tomoiu, care era preşedintele sfatului, au categorisit, în anul 1951, pe unii ţărani în chiaburi, printre care şi pe tatăl meu pentru că a avut, până în anul 1949, prăvălie în sat şi a fost şi un simpatizant al Partidului Naţional Liberal.
În luna iulie 1954, secretar de partid devine Gh. Schinteie, iar Floroiu e numit şef la Pajişti, unde nu a putut deconta toţi banii încasaţi şi i s-a spus că dacă nu depune banii va face puşcărie, fiind şi exclus din partid. De frică a nărozit, a devenit senil, s-a îmbolnăvit şi a decedat, iar nevasta lui, Salomia, a vândut o suprafaţă de teren şi a achitat paguba. Dar pentru că tatăl meu era chiabur, pe lângă cotele foarte mari, au urmat şi alte necazuri. În ziua de 23 iunie 1954, tatăl meu a scos porcul în şosea, până la poarta casei, şi scutura dude tocmai când venea să intre în postul de miliţie, care îşi avea sediul tot în casa noastră, şeful de post, Ilarion Iacob, care i-a spus tatălui meu să vină până la el în birou. Crezând că îl cheamă să-i dea chiria trimestrială de 25 lei, s-a dus în birou şi Iacob i-a cerut buletinul. Tatăl meu i-a spus că se duce să-l aducă. Şi când s-a dus cu buletinul, şeful de post a zis să-i dea buletinul ca să-i dea amendă, că ţine porcul pe şosea.
Tratamentul aspru aplicat lui Grigore Ciolacu
Când a auzit ce spune miliţianul, tatăl meu a băgat buletinul în buzunar şi, când a ieşit pe uşă, a fost prins de o mână pe care i-a întors-o în spate şi tatăl meu, căzut jos pe podea, a început să ţipe şi să plângă de durere. Auzindu-l cum ţipă şi ştiind că e în post chemat de şef, cumnatul meu, Nae Bocean, care ascuţea un ferestrău în curtea casei noastre, s-a dus pe fugă în postul de miliţie, unde l-a găsit pe miliţian cu genunchele în spatele tatălui meu, luptându-se să-i ia buletinul. Văzându-l pe Nae, miliţianul s-a ridicat în picioare şi i s-a adresat:
– Ce cauţi bă, aici, în sediul miliţiei, fără să te chem eu? Derbedeule, ginere de chiabur, ai violat postul, o să vedeţi voi ce veţi păţi, hai ieşiţi afară, derbedeilor!
Matei pus să dea o declaraţie ca martor
Şi s-a ţinut de cuvânt, pentru că s-a dus la Sfatul Popular şi a dat telefon la Miliţia raională Baia de Aramă. Ce o fi spus nu ştiu, dar a şi venit cu maşina locotenentul major Sfetcovici, care era prieten cu vecinul Matei Constantinescu, ca şi Iacob care avea pe nevasta lui, Ioana, prietenă cu Maria, nevasta lui Matei, care a fost pus să dea o declaraţie, ca martor. Şi Matei a scris şi a semnat declaraţia cu lucruri neadevărate, că el a văzut şi auzit de la poarta casei lui, distanţă de 50 de metri, cum şeful de post îl chema pe chiaburul Grigore Ciolacu să meargă la el în birou să-i dea amendă că ţine porcul pe şosea. Şi a văzut cum în biroul şefului de post, chiaburul cu ginerele său, îl înjurau, îl drăcuiau, îl făceau beţiv moldovean. Aceste elemente care duşmănesc pe comunişti, nu au ce căuta în satul nostru şi trebuie pedepsite, că nu fac cinste statului nostru. Şi a mai scris şi alte minciuni care se pot dovedi, cum că la distanţă de la poarta lui cum erau duzi pe marginea şoselei, până când satul a fost electrificat, în anul 1967, şi a mai fost şi o clădire unde era şi brutăria, cu acoperiş înalt. Dar lui Matei i s-a dat dreptate, că Sfetcovici i-a chemat pe tatăl meu şi pe cumnatul Nae, le-a spus că sunt arestaţi şi i-a dus direct în arestul miliţiei raionale.
Tatăl meu operat de doctorul Vasilescu
După o noapte chinuită în arest, tatăl meu a făcut nişte crize dureroase şi a fost dus la spitalul din Baia de Aramă, unde a fost operat la urgenţă de doctorul Vasilescu, cu diagnosticul de ocluzie intestinală, iar lui Nae, după ce declaraţia lui Matei a fost dusă la tribunal, i s-au pus cătuşele la mâini, l-au suit într-o dubă şi l-au dus la Penitenciarul din Drobeta Trunu Severin, unde a stat până în data de 19 august 1954, când a fost pus în libertate în baza Decretului H.C.M. nr 4 din 15 august 1954. Pe data de 27 august 1954, Nae a făcut cerere pentru a-i da copie de pe declaraţia lui Matei Constantinescu şi a fost aprobată şi a primit copie legalizată de grefierul şef V. Deaconescu, din dosarul nr 2372 din 23 iunie 1954. Tot în anul 1954, şeful postului de miliţie Iacob Ilarion, a fost trecut în rezervă pentru nişte nereguli făcute de el şi nevasta lui, Ioana l-a părăsit şi el s-a angajat ca paznic la un I.A.S. din Mehedinţi.
Maşina de cusut ascunsă în podul grajdiului
A venit şi timpul ca mincinosul de Matei Constantinescu să fie condamnat ca hoţ, că a furat o maşină de cusut. Matei lucra croitorie la atelierul cooperaţiei meşteşugăreşti din Pocruia şi nu i-a convenit să aibă şef pe Torel Foca, mai tânăr ca el, dar un iscusit croitor. Auzind că la un atelier de croitorie din Baia de Aramă şefa atelierului a fost propusă pentru a fi schimbată din funcţie, cu ajutorul miliţianului Sfetcovici, i s-a dat gestiunea. Când lua în primire materialele, le-a pus pe o maşină de cusut până a acoperit-o şi când au numărat maşinile de cusut a trecut în inventar cu una mai puţin. După ce fosta gestionară a plecat, Matei a rămas să aranjeze marfa şi să demonteze maşina netrecută în inventar, şi învelită în coli mari de hârtie, a dus-o la autobuzul R.A.T.A., care circula până la Târgu-Jiu şi la Salca Pocruii a adus-o cu un car şi a ascuns-o în fânul din podul grajdiului. A venit de la raion lt. Major Păvăloiu care a luat pentru percheziţie martori pe domnii Torel Foca şi Vasile Văcaru, au găsit maşina demontată, le-a spus lui Matei şi soţiei Maria că sunt arestaţi şi să ia în spinare piesele maşinii şi să meargă prin sat să-i vadă sătenii că sunt hoţi. La Baia de Aramă, Matei a fost condamnat ca hoţ şi dus la puşcărie. Rău faci, rău găseşti.
Sandu CIOLACU
