În baza unui protocol între Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare “Constantin Brâncuşi” şi Institutul Naţional de Optoelectronică, operele brâncuşiene de pe Calea Eroilor vor fi monitorizate până în anul 2019 de către o echipă de specialişti.
Prima sesiune de monitorizare a început, ieri, şi va continua până pe 24 iulie, urmând ca determinările să reflecte stadiul patrimoniului lăsat de sculptorul Constantin Brâncuşi la Târgu-Jiu. “De azi (n.r. ieri) şi până pe 24 iulie, împreună cu o echipă complexă şi un laborator mobil al Institutului se află la Târgu-Jiu pentru a face o serie de măsurători şi determinări pe întreaga Axă Brâncuşi. Toate acestea vor constitui o bază ştiinţifică care va conduce în final la alcătuirea unei strategii privind intervenţiile care vor avea loc asupra operelor, atât a celor de piatră, cât şi a Coloanei Fără Sfârşit. (…) În baza tuturor acestor date prelucrate, noi şi Primăria Târgu-Jiu intenţionăm să constituim o comisie de specialişti din care vor face parte restauratori în piatră, în metal, chimişti, biologi, împreună cu care să decidem o strategie şi un calendar al posibilelor intervenţii asupra operelor. Sperăm să identificăm cei mai buni specialişti care, în baza acestor date, să ia cele mai bune decizii pentru a evita orice erori de intervenţie”, a declarat Doru Strâmbulescu, directorul Centrului “Constantin Brâncuşi”.
Tehnici non-invazive cu un laborator mobil
Mijloacele de cercetare vor fi unele non-invazive cu răspuns în timp real. Acestea vor indica multe din punctele sensibile, precum şi factorii de risc la care sunt supuse operele de pe Calea Eroilor, totul executându-se cu ajutorul unui laborator mobil. “Mijloacele de cercetare ne permit interogarea artefactului non-contact, non-invaziv, cu răspuns în timp real. Avem deplin respect asupra fiecărei granule de material istoric. Vom face pentru prima dată în România un model digital complex care va inventaria şi va caracteriza fizic-chimic artefactul în toate straturile sale. (…) Vom avea scanarea digitală laser. Este modelul care ne va permite să monitorizăm cu cea mai mare precizie orice degradare, fie că vine din factori antropici, fie că va proveni din efectele stresului provocat de mediu sau îmbătrânirea naturală a materialului. Această monitorizare ne va permite totodată să sugerăm centrului să elaborăm, în comun, o strategie de prezervare cât mai bună folosind toate mijloacele şi cunoştinţele pe care le avem. Vom extinde cercetările nu numai la elementele din piatră, ci, treptat, şi la celelalte; vor fi cele mai moderne tehnici existente în lume la acest moment. Concluziile vor consta într-un pachet digital de reprezentare complexă, cu procedarea datelor pe care le vom achiziţiona în perioada 13 – 24 iulie. Suntem în măsură să ajutăm orice investigator, restaurator să vadă mai mult decât poate vedea cu ochiul liber. Vom indica multe din punctele sensibile, factorii de risc, vom putea ajuta ca intervenţia să fie cât mai sigură şi cât mai corectă”, a declarat Roxana Rădvan, coordonatorul Centrului de Excelență pentru Restaurare prin Tehnici Optoelectronice (CERTO) din cadrul Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectronică.
Protocol valabil până în 2019
Serviciile furnizate de către specialiştii Institutului Naţional de Optoelectronică vor fi executate gratuit, urmând ca viitoarea sesiune de monitorizare a operelor brâncuşiene să aibă loc în luna octombrie a anului curent. “Se va lucra pe toate operele şi va urma o altă perioadă de monitorizare în luna octombrie. Protocolul e încheiat până în anul 2019, dar noi sperăm să-l prelungim pentru că Ansamblul Brâncuşian trebuie să beneficieze de cele mai noi tehnici de monitorizare astfel încât, în baza cercetării ştiinţifice care se face, a datelor culese şi prelucrate, toţi cei care vor participa în procesul de restaurare şi întreţinere să aibă o bază ştiinţifică cât mai apropiată de adevăr, să evităm orice întâmplări care ar putea conduce la erori”, a mai spus şeful Centrului „Constantin Brâncuşi” de la Târgu-Jiu.
Izabella Molnar
