Foarte adesea ne vizitează, la redacţie, un om minunat ce se apropie de 80 de ani! La viaţa lui a fost ba muzicant militar, toboşar pare-se, maistru mecanic cu invenţii brevetate de OSIM şi mare degustător de literatură.
Poezia i-a plăcut, poeţii i-a cultivat şi poezie a scris şi mai scrie. Se numeşte Vasile C. Vulpe, e din satul Cârbeşti, comuna Draguţeşti şi este neostoit în dragostea lui de a face fapte bune. De cultură. Pe banii lui, se înţelege. După ce mai lunile trecute le-a aranjat câte-o fotografie, cu ramă cu tot, clasicilor literaturii române – ridicaţi la Ceruri – Grigore Vieru şi Adrian Păunescu la Biblioteca Judeţeană „Christian Tell” Târgu Jiu, pe acelaşi perete cu Poetul Naţional Mihai Eminescu, acum a venit rândul Muzeului Judeţean „Al. Ştefulescu”. Chiar ieri am fost martorii punerii pe un perete al bibliotecii muzeului judeţean a altor două portrete ale lui Grigore Vieru şi Adrian Păunescu. Pe amândoi i-a cunoscut personal, i-a iubit şi încă le poartă o mare dragoste. Ca o dragoste de neam şi ţară pentru doi corifei ai literelor româneşti, din stirpea Marelui Mihai Eminescu. Iar că Grigore Vieru şi Adrian Păunescu au fost doi mari prieteni apropiaţi în viaţă şi de iubirea de neam şi de curată limbă românească, iar nu mai este o noutate. Pe lângă portretele lui Grigore Vieru şi Adrian Păunescu, amicul Gorjeanului, nea Vasile C. Vulpe, a mai ataşat o panoramă cu fotografia lui Mihai Eminescu, a lui Grigore Vieru şi două poeme: „Legământ” lui Mihai Eminescu, scrisă de Grigore Vieru şi „Închinare poetului Grigore Vieru” semnată de Vulpe C. Vasile, Băile Herculane, 23.08.1991, atunci când l-a cunoscut prima dată pe Grigore Vieru. În rama ultimă, pe lângă pozele şi poemele citate, se mai află o scrisoare de suflet, un „Omagiu” pe care marele Grigore Vieru i l-a scris: „Eu cred că tot ce are mai frumos neamul românesc a dăinuit prin sensibilitatea şi credinţa în Ţară a unor suflete cum ar fi cel al fratelui Vulpe Vasile. Grigore Vieru, Băile Herculane, 23-VIII.91”.
Ion Predoşanu
