Mizerie și nesimțire în Pădurea Colorată! Maestrul Țopescu, nevoit să adune gunoaiele!

Autoritățile nu l-au ajutat niciodată în realizarea ,,Pădurii Paradisului”, așa cum este denumirea oficială a „Pădurii Colorate”, iar turiștii ignoră deseori regulile de bun simț și îl obligă pe maestrul Mihai Țopescu să facă singur curățenie printre arborii care au devenit arhicunoscuți în toată lumea. Politicienii nici măcar în campania electorală nu au fost interesați să îl ajute pe artist să dezvolte proiectul care în doar trei ani este unul dintre cele mai vizitate locuri ale Gorjului. Lipsa unei parcări în zonă e principala problemă, dar la fel de stridentă rămâne și lipsa unor coșuri de gunoi. Oamenii care trec pe aici „uită” în pădure de la pungi de plastic și „tradiționalele” PET-uri la diverse alte obiecte care ar trebui să stea la tomberon, nu într-un „tablou viu”, așa cum numește artistul opera pe care a creat-o în pădurea situată la câțiva kilometri de Transalpina. În timpul verii, atunci când numărul turiștilor este foarte ridicat, maestrul recunoaște că vine chiar și săptămânal și se îngrijește de curățenia din pădure. A creat acest loc frumos cu convingerea că oamenii vor respecta ceea ce văd, dar nu a fost să fie așa. „Ceea ce se întâmplă în pădure, mizeria lăsată de turiști, nu depinde de mine. E trist când găsești scrumiere golite aici sau PET-uri goale. Ține de educație treaba asta. Am venit aici, inclusiv cu voluntari, să strângem saci de gunoaie, dar menirea artistului este alta. Aici intrarea este gratis și tot ce e gratis la noi e bun de bătut joc. La fel e și la Ansamblul Brâncuși, e o libertate prost înțeleasă. De asta s-a și pus pază acolo, dar aici nu e nimeni, fiecare face cum consideră”, spune cu mâhnire artistul. Supărarea sa este cu atât mai mare cu cât buturugile cu care a completat vara aceasta peisajul sunt aproape degradate de vizitatori. Ele au fost create în așa fel încât să transmită mesajul că arborii trăiesc și după ce nu mai sunt în pădure, după ce omul i-a tăiat, iar pe suprafața lor au fost marcate artistic anul plantării, anul defrișării și o cruce. Pentru protejarea acestor desene artistul a bătut inclusiv cuie, fiind convins că asta îi va împiedica pe vizitatori să se urce cu picioarele pe opere. Cuiele însă au fost îndoite, strâmbate sau chiar smulse, iar înscrisurile de pe buturugi aproape au dispărut.
Pădurea atrage anual foarte mulți vizitatori, inclusiv din străinătate, chiar și în condițiile actuale de pandemie, însă singurii care o „supraveghează” sunt vânzătorii ambulanți din vecinătatea ei. Sunt câțiva localnici care își vând aici produsele din gospodărie și a căror viață s-a schimbat în bine de când pădurea atrage mulți turiști pentru că turiștii le cumpără produsele și, astfel, starea lor materială e mai bună. „Vin milioane de oameni aș putea spune. Nu are nimeni de unde să știe câți vin cu precizie, dar eu vă spun că sunt aici zi de zi și sunt mii și mii de oameni care opresc. Nu există o parcare, dar asta nu avea cum să o facă domnul care a colorat copacii. Poate că dacă ar fi parcare ar fi și mai multe mașini oprite aici. Pentru noi, în schimb, e foarte bine că avem pădurea aici pentru că turiștii văd copacii colorați, dar trec și pe la noi și cumpără din produsele noastre. Ar trebui mai multă grijă pentru ceea ce avem aici. Oamenii ne spun că nu le vine să creadă că există un astfel de loc frumos la noi în țară. Eu vă spun că multe județe ar vrea să aibă așa ceva, iar noi avem acest loc și nu știm să îl îngrijim, așa cum facem și cu altele, că doar nu se întâmplă asta doar aici”, spune unul dintre vânzătorii din apropierea pădurii. În vara lui 2017 a fost inaugurată Pădurea Colorată, maestrul Mihai Țopescu gândind-o ca un protest împotriva defrișărilor care au loc în România.
Gelu Ionescu