Fostul „Luceafăr” al huilei din Valea Jiului nu va putea candida nici anul acesta la alegerile prezidențiale. Biroul Electoral Central i-a respins acestuia dosarul de candidatură după ce s-a prezentat cu semnături strânse în anul 2019, când, de asemenea, și-a încercat norocul și și atunci membrii BEC au constatat că jumătate dintre acestea nu ar fi autentice.
Miron Cozma s-a prezentat la BEC sigur pe el, având alături dosarele cu peste 311.000 semnături, el susținând că niciunde în legislație nu este precizat momentul în care trebuie strânse semnăturile. Legislația prevede, în schimb, că pe listele cu semnături trebuie să figureze ca antet anul în care au loc alegerile pentru care sunt date semnăturile respective.
Cozma nu a acceptat prea ușor situația respectivă, considerând că i s-a făcut din nou o nedreptate și că i s-a îngrădit dreptul de a candida.
„Ele au fost păstrate la Biroul Electoral Central, iar eu, la momentul în care am candidat, în 2019, și am strâns 311.000 de semnături fără niciun leu, nu ca cei de acum care bagă milioane de euro în strângerea de semnături se strâng în birouri, nici măcar nu a ieșit în stradă”, a menționat Miron Cozma, la Realitatea PLUS. El a ignorat faptul că legea prevede ca semnăturile să fie strânse în anul alegerilor, menționând că „nu scrie nicăieri asta”.
Fostul sindicalist e convins că în cele din urmă candidatura îi va fi acceptată, deși nimeni nu s-a mai prezentat la Biroul Electoral Central cu semnături strânse în urmă cu cinci ani.
„Eu am primit ordin de înscriere, urmând ca BEC să decidă în ședință. Adică nu mi s-a respins candidatura. Semnăturile din 2019 au fost păstrate prin acordul dintre Biroul Electoral Central și Autoritatea Electorală Permanentă, la BEC și sunt legale. Nu scrie nicăieri că semnăturile trebuie strânse în ultimul minut”, a mai precizat acesta, deși pot fi situații în care cei care au semnat acum cinci ani pentru candidatura lui să nu mai fie în viață și, ca urmare, lista depusă să fie una incorectă.
„În urma verificării listelor de susținători, efectuată de Biroul Electoral Central, cu sprijinul aparatului tehnic auxiliar al acestuia, s-a constatat că 270.075 de semnături, din totalul de 309.656, reprezintă, în fapt, fotocopii sau conțin elemente de similitudine evidentă, care înlătură prezumția simplă de validitate a acestora. Față de cele prezentate, rezultă că numărul de semnături neafectate de vicii de fond și de formă este mai mic decât numărul de 200.000, prevăzut de Legea nr. 370/2004, pentru o susținere valabilă a candidaturii”, transmitea BEC în urmă cu cinci ani, „Luceafărul” revenind acum cu aceleași liste și cu aceiași convingere că va reuși să intre în cursa electorală.
El a avut o discuție mai aprinsă cu cei de la Biroul Electoral care i-au transmis că nu îi pot accepta dosarele cu semnături, dar fostul sindicalist a rămas convins că în cele din urmă va primi un răspuns pozitiv.
Mai mult, în solicitarea depusă la BEC, Miron Cozma menționează că vrea să candideze ca independent, deși precizează că este în continuare președinte al Partidului Social Democrat al Muncitorilor, formațiune înscrisă în Registrul Partidelor de la Tribunalul București.
Cozma a fost considerat liderul mineriadelor care au avut loc în România în 1990, cele mai sângeroase evenimente ale momentului, dar și a celor două din 1999.
În mișcările respective el a fost în fruntea a mii de mineri din Valea Jiului și Gorj care l-au urmat până în capitală, în 1990, și până la Cozia, în Vâlcea, în 1999.
El a primit o condamnare de 18 ani cu executare pentru implicare în acele evenimente, dar în 2004 a fost grațiat de fostul președinte Ion Iliescu, aflat la final de mandat.
Iliescu a revocat a doua zi decizia de grațiere din cauza protestelor pe care le-a generat, dar, câteva luni mai târziu, instanțele de judecată au constatat că anularea nu ar fi fost legală.
Iliescu și Cozma, alături de alți demnitari din 1990, sunt și acum în proces în privința evenimentelor din 13-15 iunie, fostul lider sindical negând permanent existența vreunei „mineriade”.
„Care Mineriadă? Toţi îl susţineţi pe Iliescu. Nu a existat Mineriadă. Voi i-aţi omorât pe ăştia în Bucureşti. Voi cu Iliescu. Eu nu am fost în Bucureşti pe 13 iunie. Cine i-a omorât pe ăia în Piaţa Universităţii? Eu nu am fost în Bucureşti, ce nu pricepi?”, a susținut Cozma mereu despre evenimentele din 1990, în urma cărora protestele studențești antiguvernamentale de la acea vreme au fost înăbușite violent de mii de mineri veniți din Valea Jiului, dar și de muncitori din capitală care susțineau puterea reprezentată de Ion Iliescu.
Gelu Ionescu
