MINUTA încheiată la Ministerul Energiei – Ordonanța lui Virgil Popescu, prin care închidea termocentralele pe cărbune, făcută praf!

* Rezerve de lignit pentru încă 20 de ani
* Ordonanța, în coliziune cu interesul național

Ședința Comisiei de Dialog Social din cadrul Ministerului Energiei, a avut loc în data de 16 iunie, cu un singur punct pe ordinea de zi: proiectul lui Virgil Popescu de Ordonanță de urgență privind decarbonizarea sectorului energetic. Ședința a fost prezidată de secretarul de stat Constantin ȘTEFAN, în calitate de președinte al Comisiei de Dialog Social din cadrul Ministerului Energiei.

La ședință au mai participat din partea Ministerului Energiei secretarul de stat Dan Dragoș DRĂGAN, alături de reprezentați ai direcției tehnice inițiatoare a acestei ordonanțe, reprezentantul Ministerului Muncii, Arabela PISCOCIU, reprezentanții confederațiilor sindicale și patronale reprezentative la nivel național, respectiv Dumitru COSTIN – președintele Blocului Național Sindical, Mihail BÎRSANU – expert Blocul Național Sindical, Gabriel CĂLDĂRUȘE – expert Blocul Național Sindical și vicepreședinte F.N.S.E Univers, Dumitru PÎRVULESCU, CARTEL ALFA/ președinte FNME, Dorin VEZURE – secretar general Federația Națională Mine – Energie, Dumitru POPA – CARTEL ALFA, Constantin MARȚIAN – CSDR, Laurențiu BOGATU – președinte COMPIROM.
În deschiderea ședinței, Constantin ȘTEFAN a prezentat ordinea de zi și a dat cuvântul președintelui Blocului Național Sindical, Dumitru Costin.

Textul integral al Minutei
,,Reprezentantul BNS a adus în atenție că prezentul proiect de OUG nu este însoțit de o analiză de impact care să vizeze influența reducerii semnificative a capacităților de producție asupra prețurilor energiei electrice din România și a solicitat următoarele:
1. Retragerea prezentului proiect de OUG în vederea rescrierii acestuia având în vedere un alt tip de ,,filozofie legislativă” care să vizeze în paralel atât închideri de capacități de producție pe bază de lignit și huilă, dar și punerea în funcțiune de noi capacități de producție care să acopere necesarul energetic al României (obiectiv: menținerea securității energetice a României). Dacă acest lucru nu este posibil, BNS consideră că Nota de fundamentare a acestei OUG ar trebui să facă referire și la un document complementar care să vizeze obiective, termene și surse de finanțare pentru punerea în funcțiune de noi capacități de producție care să acopere necesarul energetic.
2. Decalarea termenelor de închidere a actualelor termocentrale ce produc energie electrică pe bază de lignit și huilă în urma renegocierilor care se impun a fi făcute cu Comisia Europeană. Această solicitare are în vedere consecințele războiului din Ucraina, cât și sancțiunile economice impuse Rusiei care au schimbat complet fundamentele strategice și economice ce au stat la baza adoptării unor angajamente la nivel european de către statele membre UE vizate, cu privire la decarbonizarea sistemului energetic, în cursul anului trecut. Decalarea termenelor nu înseamnă neîndeplinerea obiectivelor, ci doar modificarea lor în contextul actual.
3. Înlocuirea în viitorul proiect de OUG a sintagmei ,,închiderea definitivă și ireversibilă a grupurilor energetice…” cu sintagma ,,închiderea și trecerea în conservare a grupurilor energetice…” De asemenea, se impune menționarea în proiectul de OUG a surselor de finanțare ce vizează închiderea, conservarea și paza acestor obiective.
4. Menționarea la Art. 16 paragraful 1 ca partenerii sociali naționali reprezentativi să aibă statut de invitați permanenți în cadrul Comitetului Interministerial al Cărbunelui.
Blocul Național Sindical consideră că această abordare simplistă privitoare la decarbonizarea sectorului energetic fără a asigura alternative solide care să ducă la consolidarea securității energetice a României, intră în coliziune cu interesele naționale de securitate, așa cum sunt ele definite în Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024. Domnul secretar de stat Constantin ȘTEFAN, în calitate de președinte al Comisiei de Dialog Social din cadrul Ministerului Energiei, a completat la cele spuse de reprezentantul BNS cu scoaterea din textul Ordonanței de Urgență a termenului dezafectare și menționarea că înlocuirea capacităților energetice pe cărbune care produc în bandă să se facă cu capacități energetice noi care să producă tot în bandă (pentru stabilitatea și echilibrul sistemului energetic). Totodată, președintele Comisiei de Dialog Social din cadrul Ministerului Energiei, Constantin ȘTEFAN, a solicitat clarificări cu privire la ce anume se referă BNS când vorbește de decalarea termenului de închidere a actualelor termocentrale ce produc energie electrică pe bază de lignit și huilă, care este 31 decembrie 2030. Dumitru Costin a făcut precizarea că toate termenele din prezenta OUG ar trebui decalate, pentru fiecare tip în parte. Ca urmare, președintele Comisiei de Dialog Social din cadrul Ministerului Energiei, Constantin ȘTEFAN a concluzionat că este necesar ca decalarea termenului de 31 decembrie 2030 să se facă luând în calcul o analiza de adecvanță a SEN emisă de Transelectrica, în colaborare cu ANRE.
Președintele F.N.M.E Pîrvulescu Dumitru și vicepreședintele Federației Naționale a Sindicatelor din Electricitate UNIVERS, Căldărușe Gabriel, au formulat următoarele observații referitoare la proiectul Ordonanței de Urgență:
l) Eliminarea din textul O.U.G. a sintagmei închiderea definitivă și ireversibilă a grupurilor energetice cu funcționare pe lignit și huilă;
2) Eliminarea anexelor nr. 1 și 2 și reformularea articolelor care fac trimitere la acestea;
3) Oprirea grupurilor energetice pe cărbune doar atunci când grupurile pe gaz vor fi puse în funcțiune;
4) Extinderea perioadei de funcționare a grupurilor energetice pe cărbune cel puțin până în anul 2035;
5) În vederea funcționării sigure și stabile a sistemului energetic național, grupurile energetice propuse pentru oprire conform proiectului O.U.G., trebuie menținute în rezervă tehnică;
6) Corelarea politicii de personal a Complexului Energetic Oltenia S.A. cu măsurile mai sus menționate;
7) Angajamentul factorilor responsabili guvernamentali privind modificarea O.U.G. nr. 69/2019 pentru aplicarea unor măsuri de protecție socială acordate persoanelor disponibilizate prin concedieri colective ca urmare a aplicării programului de decarbonare și de închidere a minelor în perioada 2019-2032, în sensul stabilirii duratei de acordare a venitului lunar de completare de minim 4 ani (anual, pe toată durata de aplicare, valoarea venitului de completare să fie actualizată în funcție de evoluția salarialui mediu brut pe economie) și menținerea condițiilor de muncă avute anterior concedierii;
8) La închiderea efectivă a capacităților de producere a energiei electrice pe bază de cărbune, salariații concediați să beneficieze de plăți compensatorii acordate de la bugetul de stat, iar cuantumul acestora să fie egal cu echivalentul a 48 de salarii medii brute pe economie;
9) Implicarea directă a statului român pentru dezvoltarea durabilă a zonelor afectate de decarbonizarea sectorului energetic.
Reprezentanții F.N.M.E si ai Federației Naționale a Sindicatelor din Electricitate UNIVERS au atras atenția că nu există în toată Europa Centrală și de Est o astfel de lege.
Dumitru Popa – Cartel ALFA, împreună cu reprezentanții F.N.M.E și ai Federației Naționale a Sindicatelor din Electricitate UNIVERS, au atras atenția că dacă inițiatorii acestui proiect de lege nu vor lua în calcul cele 9 puncte menționate anterior, reprezentanții confederațiilor sindicale și patronale reprezentative la nivel national vor da aviz negativ și vor ieși în stradă să protesteze.
Vicepreședintele Federației Naționale a Sindicatelor din Electricitate UNIVERS, Căldărușe Gabriel a subliniat că indiferent cât ar fi prețul certificatelor CO2, prin adaptarea strategiei, costul de producție al energiei pe cărbune tot este mult mai ieftin decât costul de producție al energiei pe gaz.
Președintele F.N.M.E Pîrvulescu Dumitru consideră că termenul de 2035 este realist și se bazează pe niște studii de adecvanță. Inclusiv Transelectrica are un studiu de adecvanță a sistemului energetic, făcut înainte de izbucnirea conflictului din Ucraina, care spune ca până în 2032, Sistemul Energetic Național (SEN) nu se poate dispensa de capacitățile energetice pe cărbune.
Trebuie făcută o analiză comparativă între costul pe gaz și costul pe cărbune, și un cost comparativ ecologic. În prezent, România importă din Bulgaria energie electrică produsă pe cărbune.
Dorin VEZURE, secretar general Federația Națională Mine – Energie, a solicitat sprijin pentru construirea unui grup pe gaz la Paroșeni, pentru terminarea lucrărilor la microhidrocentrala de pe râul Balea și pentru reconstruirea sau menținerea rețelei de termoficare (UAT).
Confederația CONPIROM, reprezentată de domnul Laurentiu Bogatu, vicepreședinte, a atras atenția că din analiza prevederilor proiectului Ordonanței de urgenta privind unele măsuri pentru decarbonizarea sectorului energetic, a rezultat că:
– prin aplicarea prevederilor art 5. l. din proiectul de OUG se produc efecte economico-financiare importante asupra deținătorilor de licențe de explorare pentru huilă (3), cărbune brun (l) și lignit (7) în curs de desfășurare și de licențe de concesiune pentru exploatare, încheiate sau în curs de aprobare, pentru huilă (2) și pentru lignit (23), a căror titulari sunt operatori economici cu capital privat și în acest caz aceștia vor solicita despăgubirea de către stat a cheltuielilor efectuate până în prezent cu obținerea acestor licențe. Din datele existente, pentru obținerea unei licențe de exploatare la cărbune sunt necesare fonduri cuprinse între 12 și 22 mii de euro, în funcție de perioada de exploatare cuprinsă între 3 și 5 ani, cât și fonduri pentru executarea lucrărilor de exploatare, între 150 —2.500 mii euro. De asemenea, pentru elaborarea documentației de obținere a licenței de exploatare, rezultată în urma fazei de explorare, sunt necesare fonduri cuprinse între 10 mii și 30 mii de euro în funcție de capacitatea de producție propusă a se realiza. Având în vedere aspectele prezentate și luând în calcul o cheltuială medie, fondurile necesare pentru despăgubirile celor 36 titulari de licențe sunt estimate la aproximativ 500 mil. euro.
Complementar, a fost transmis un punct de vedere al asociației PATROMIN, care consemnează că această ordonanță de urgență nu are la bază o analiză tehnică și economică cu privire la:
a. dotarea tehnică a carierelor de lignit din Oltenia, care sunt la nivelul tehnicii europene;
b. rezervele de lignit exploatabile și a faptului că acestea pot asigura funcționarea centralelor pe lignit pentru cel puțin 20 ani la prețuri comparabile cu cele din Germania, Polonia;
c. grupurile energetice din Oltenia sunt modernizate și pot funcționa la standardele cerute, iar etapele prevăzute de închiderea definitivă și ireversibilă sunt trecute fără nicio justificare. Sursele de energie care vor înlocui aceste capacități energetice dezafectate, cu o putere totală instalată de 4.920 MWV, sunt menționate la general în condițiile în care energia fotovoltaică, energia eoliană și chiar hidroenergia, nu pot asigura stabilitate și independență energetică. Astfel, energia electrică produsă pe gaz va fi mult mai scumpă decât energia produsă pe lignit, sau chiar huilă.
2. Ordonanța de urgență nu ține cont de evenimentele geopolitice care se desfășoară aproape de granițele României și consecințele ce derivă din acestea, respectiv creșterea alarmantă a prețului gazului, carburantului, energiei electrice etc.
3. Se solicită eliminarea Art. 2 și Art. 5 (1) deoarece, într-o economie de piață, operatorii economici sunt cei care în urma unor analize tehnico-economice decid să investească și să exploateze o resursă minerală aflată într-un anumit perimetru minier. În concluzie, este necesară renegocierea P.N.R.R. Componenta C6 Energie Pilon 1, pe baza recomandărilor Uniunii Europene, în contextul războiului din Ucraina. Minuta întocmită este însoțită și de observațiile în scris anexe la prezentul document”, se mai arată în document.
M.C.H.