DGASPC Gorj a transmis un comunicat de presă în care a lămurit situația privind situația a cinci copii din Jupânești care trăiesc în condiții inumane. Mama lor este alcoolică, are probleme psihice, nu știe să scrie și să citească. O decizie a Curții de Apel Craiova face ca patru minori să ajungă în grija asistenților maternali profesioniști iar al cincilea, într-o familie care și-a dorit acest lucru
DGASPC Gorj: ”În luna semtembrie a anului 2021, ca urmare a unei sesizări scrise primite din partea Postului de Poliție Bărbătești, a intrat în atenția instituției noastre situația unei familii din comuna Jupânești, sat Pârâu Boia. Potrivit acestei sesizări, organele de poliție s-au deplasat la domiciliul familiei, ca urmare a unui apel de urgență. La fața locului s-a constatat că este vorba despre un conflict intra-familial între o persoană de sex feminin și concubinul său, ambii aflați sub influența alcoolului, între cei doi având loc o ceartă și violențe fizice, petrecute în prezența celor trei copii minori ai femeii. În prezența organelor de poliție, mama minorilor a avut un comportament agresiv (țipete, urlete), se arunca pe jos simulând stări de rău, apoi se ridica și continua să țipe, după care a încercat să atace rudele prezente, fiind necesară încătușarea acesteia pentru siguranța sa și a celor din jur. La întreaga scenă au asistat minorii femeii, care erau vizibil afectați. Ca urmare a acestei situații, femeia a fost internată de urgență la secția de Psihiatrie a SJU Târgu-Jiu, cei trei minori rămânând în grija mătușii materne.
Deplasându-ne la fața locului, în echipă interinstituțională, împreună cu reprezentanții Primăriei Jupânești, și evaluând situația socio-familială, s-a constatat existența unor condiții improprii creșterii, îngrijirii și educării minorilor, locuința fiind neigienizată și neîncălzită, mâncarea era de proastă calitate și exista o singură cameră de locuit, în care dorm toți membrii familiei. De asemenea, s-a constatat că nu era corespunzătoare igiena corporală a copiilor și nici cea vestimentară.
În vederea derulării managementului de caz, autoritatea locală (Primăria Jupânești), prin documentele întocmite conform Legii nr. 272/2004, a concluzionat faptul că, deși a acordat servicii pentru menținerea minorilor în familie, mama nu a putut fi responsabilizată și nu poate să le asigure acestora o creștere și îngrijire corespunzătoare vârstei lor, propunând scoaterea minorilor din mediul familial și instituirea măsurii de plasament.
S-a mai constatat faptul că aceasta mai are doi copii minori, unul aflându-se la mătușa maternă, iar cel de-al doilea la o altă familie din localitate.
Tot în acest sens, și Postul de Poliție Jupânești a precizat faptul că mama celor 5 minori consumă frecvent băuturi alcoolice, iar pe parcursul zilei lipsește de acasă pe un interval mai mare de timp, lăsând copiii nesupravegheați pe drumurile publice și reprezentând un real pericol pentru traficul rutier.
Ca urmare a tuturor acestor aspecte, ne-am adresat instanței de judecată în vederea instituirii unei măsuri de protecție pentru toți cei 5 minori, după cum urmează:
- Pentru 4 dintre minori s-a propus plasament la asistent maternal profesionist;
- Pentru 1 minor (la solicitarea unei familii) s-a propus plasamentul familial.
Deși instanța de fond (Tribunalul Gorj) a respins solicitarea DGASPC Gorj, Curtea de Apel Craiova, în urma apelului formulat de instituția noastră, a admis apelul, instituind pentru cei 4 minori plasamentul la asistent maternal profesionist.
Pentru a pronunța această soluție, printre altele, Curtea de Apel Craiova a reținut următoarele:
”Potrivit art.2 alin.3 din Legea 272/2004, principiul interesului superior al copilului va prevala în toate demersurile și deciziile care privesc copii, întreprinse de autoritățile publice și de organismele private autorizate, precum și în cauzele soluționate de instanțele judecătorești. (…)
Interesul superior al copilului poate fi dedus, în lipsa unor criterii legale exprese, din menținerea copilului în afara mediului familial, mediu care i-ar putea primejdui creșterea și educarea.
Raportând aceste aspecte teoretice la situația concretă a speței, Curtea constată că doar din considerente formale instanța de fond a apreciat că este în interesul superior al minorilor în cauză să rămână în continuare în grija mamei-intimate.
Mijloacele de probă administrate în cauză nu sunt apte a dovedi că la momentul actual mama și familia extinsă sunt în măsură să asigure un climat propice dezvoltării firești a minorilor.
În contextul dat, instanța e preocupată nu doar de existența unor condiții materiale și locative suficiente pentru creșterea minorilor – deși oricum în speță acestea sunt inexistente – ci și de asigurarea unei stabilități afective, a unui mediu sigur din punct de vedere al securității emoționale și integrității fizice a acestora.
Or, probele dosarului relevă că mama minorilor este dependentă de alcool, prezintă tulburări de comportament și o agitație psiho-motorie marcantă, nu este orientată temporo-spațial, nu cunoaște data nașterii niciunuia dintre minori, nu știe să gătească, nu știe să scrie și nici să citească și nu are nici capacitatea să își îndeplinească obligațiile părintești ce îi revin cu privire la creșterea, îngrijirea și educarea minorilor, fapt ce pune în pericol dezvoltarea fizică, psihică, mentală, morală și socială a copiilor săi…
De asemenea, prin ancheta socială efectuată în apel s-a concluzionat că, la acest moment, nu este posibil nici plasamentul copiilor, sau cel puțin al unuia dintre ei, la sora mamei, deoarece nici situația socială a acestui membru al familiei extinse nu prezintă garanții morale și materiale corespunzătoare.
Se poate conchide, așadar, că probele administrate în cauză relevă faptul că, la momentul actual, mama nu dispune de condiții financiare și locative minime necesare creșterii copiilor săi și nici nu a dobândit un nivel minimal de abilități parentale – respectiv aptitudinea de a le acorda atenție și sprijin afectiv corespunzător nevoilor firești ale copiilor – dar și că, mai mult, condițiile mizere, nu doar rudimentare, în care copiii își duc existența zilnică sunt un adevărat pericol asupra sănătății, vieții și dezvoltării normale a acestora. (…)
Concluzionând, Curtea constată că, la acest moment, există temeiuri serioase de neglijare a minorilor, care impun luarea măsurii de protecție specială pentru cei patru minori, aceștia neputând fi lăsați în grija mamei, tocmai pentru protejarea intereselor acestora, în sensul dispozițiilor art. 44 alin.1 teza finală din Legea nr. 272/2004.
Curtea constată că aceste împrejurări nu au fost avute în vedere de către instanța de fond la pronunțarea sentinței apelate, care este netemeinică și se impune a fi reformată (…)”
În prezent, încercăm convingerea mamei în vederea acceptării prevederilor sentinței, în caz contrar urmând a parcurge celelalte etape prevăzute de lege.
Precizăm că, pe toată această perioadă, instituția noastră, împreună cu autoritatea locală, a sprijinit și material această familie, îndrumând-o în permanență în vederea responsabilizării și remedierii problemelor constatate, însă fără succes.
Cât privește salariul unui asistent maternal profesionist, arătăm următoarele:
- Un asistent maternal profesionist, care are un copil în plasament, încasează un salariu net maxim de 2166 lei / lună.
- Un asistent maternal profesionist care are doi copii în plasament, încasează un salariu net maxim de 2364 lei / lună.
DGASPC Gorj nu își propune, în orice condiții instituirea unor măsuri de protecție a copiilor, considerăm că cea mai bună creștere, educare și dezvoltare a acestora este în familia lor, dar atunci când acest lucru nu mai este posibil, motivat și susținut și de instanța de judecată, suntem obligați, în virtutea competențelor, să intervenim, întotdeauna primând interesul superior al copilului”, mai comunică instituția.
