La evenimentele organizate joi de municipalitatea şi instituţiile de cultură de la Târgu-Jiu în vederea marcării a 60 de ani de la trecerea în eternitate a marelui sculptor Constantin Brâncuşi, a fost prezent şi ministrul Culturii, Ionuţ Vulpescu.
Ministrul Culturii a participat la dezbaterea ce a avut loc la Complexul Debarcader al Universităţii “Constantin Brâncuşi”. Vulpescu a vorbit despre stoparea acţiunii de politizare a vieţii şi operei lui Constantin Brâncuşi. “S-au scurs 60 de ani de nemurirea lui Constantin Brâncuşi, aproape o viaţă de om şi dacă ne gândim la asta, receptarea operei lui a variat de la atitudini infantile, apoi adolescentine, până la maturitatea de azi, deşi niciodată nu suntem pregătiţi pentru excesele care însoţesc de obicei opera unei personalităţi artistice de talia şi de genul lui Constantin Brâncuşi. Relaţia operei sale cu un public în veşnică schimbare este poate mai importantă acum şi depinde de felul în care noi, cei de acum, ştim s-o punem în valoare, s-o păstrăm şi s-o facem accesibilă tuturor iubitorilor de frumos. Am avut anul trecut o bună ocazie de a schimba lucrurile în această relaţie. Se împlineau 140 de ani de la naşterea sa. Zgomotul unei campanii de PR care a avut motivaţii politice a acoperit vocile celor care îl iubesc cu adevărat pe Brâncuşi şi au încercat să-l prezinte în toată complexitatea personalităţii sale. Să nu ratăm şi această ocazie de a ne apropia mai mult de Brâncuşi şi de opera lui. Aş spune că politizarea operei brâncuşiene este cel mai mare rău care i se poate întâmpla. Politizarea, dar şi necunoaşterea, nepăsarea, superficialitatea abordării procesului de conservare şi de punere în valoare. Mai avem până când Brâncuşi să fie cu adevărat contemporanul nostru. Sunt încă prea multe prejudecăţi în ceea ce ce-l priveşte, deşi nu de puţine ori, artistul şi, mai ales lucrările lui au fost folosite în scop de propagandă. Este o atitudine cinică şi nu face cinste celor care procedează astfel. Semnificaţiile operei brâncuşiene sunt departe de a fi fost epuizate, iar consensul vizează doar valoarea ei excepţională ceea ce pentru cineva este un triumf al artei moderne şi o reinventare a sculpturii, pentru altcineva este o expresie iminentă a arhaicităţii şi o întoarcere la rădăcinile tradiţionale ale artei. Nimeni nu-şi poate aroga vreun monopol asupra receptării, conservării şi valorificării operei lui Brâncuşi. O astfel de abordare aduce prejudicii operei sale. Diversitatea opiniilor este una, conflictele generate de diversitate altceva. Conflictele ne duc într-o fundătură. Avem atâtea de făcut pentru a-l aduce pe Brâncuşi în faţa noilor generaţii, pentru a le face să înţeleagă rolul extraordinar jucat de el, de arta lui, în dezvoltarea culturală a Europei primei jumătăţi a secolului trecut încât nu ne putem permite luxul conflictelor. (…) Arta pentru Brâncuşi avea semnificaţie dacă dăruia oamenilor bucurie, dacă îi făcea să se înalţe deasupra neajunsurilor clipei, dacă îi vindeca de rău, iar arta brâncuşiană, legând oameni din lumea întreagă în jurul arhetipurilor spirituale turnate în piatră, în metal sau în lemn de meşterul din Hobiţa Gorjului ne dăruieşte de 60 de ani bucurie curată. Este bine să ne reamintim că după 60 de ani încă suntem datori faţă de bucuria pură pe care meşterul gorjean ne-a dăruit-o. Tocmai pentru că această bucurie să continue să ilumineze spaţiul românesc avem obligaţia de a continua demersurile de protejare, cunoaştere şi promovare a creaţiei lui Constantin Brâncuşi”, a declarat ministrul Culturii, la Târgu-Jiu.
Explicaţii despre retragerea dosarului UNESCO
Ministrul Culturii a explicat şi retragerea în urmă cu doi ani a dosarului de includere a Ansamblului Monumental de la Târgu-Jiu în patrimoniul mondial UNESCO, reluarea acestor proceduri, precum şi despre înfiinţarea Muzeului Constantin Brâncuşi: “Fac două precizări: eu am retras în 2015 dosarul pentru că procedura UNESCO este că dacă este respins o dată nu mai poţi să revii asupra dosarului; şi, tocmai pentru a câştiga timp şi a-l reface. Nu a fost o respingere cum s-a comentat. Nu este un eşec. Orice stat, responsabil atunci când are nişte obiective esenţiale de includere a unor obiective în patrimoniul UNESCO, ia astfel decizii: se reface dosarul şi putem să ne prezentăm cu un alt dosar care să aibă şanse. Primisem recomandări din partea specialiştilor ICOMOS care duceau la concluzia că dosarul va fi respins şi a fost o amânare din raţiuni tactice şi putem acum veni cu un dosar mai bun. Legat de înfiinţarea Muzeului Constantin Brâncuşi care este prevăzut prin lege, această obligaţie pe care Parlamentul a dat-o Ministerului Culturii, eu am vizitat astăzi câteva locuri unde ar putea să se înfiinţeze acest muzeu şi în câteva zile voi anunţa locul unde va fi găzduit Muzeul Constantin Brâncuşi”.
Tot în cursul dezbaterii din cadrul Colocviilor Brâncuşi ediţia 2017, Ionuţ Vulpescu a asistat şi la expunerea proiectului de amenajare şi modernizare a Căii Eroilor de la Târgu-Jiu, întocmit de arhitectul Dorin Ştefan.
Izabella Molnar
