Campanula este o specie întâlnită atât în grădină cât şi în casă.Genul Campanula are în componenţa sa circa 200 de specii erbacee, anuale, bienale şi perene.
Este o plantă firavă, chiar prea delicată, curgătoare, care produce numeroase flori albastre, albe decorând aproape toată vara.
Campanula este originară din emisfera Nordică, iar cuvântul în sine provine din latinescul „Campanula” care se traduce „clopoţel”.
Datorită faptului că a fost răspândită pe mai multe regiuni şi ţări de pe glob, ei i-au fost date şi alte denumiri, ca de exemplu: „Steaua din Bethleem”, „Clopoţel italian” sau „Steaua Mariei”.
Majoritatea speciilor din acest gen sunt uşor de crescut, deşii unii dintre clopoţei sunt mult mai sensibili la îngheţ.
Campanula – este întâlnită cel mai des ca fiind plantă decorativă prin flori, în special pentru borduri şi ronduri dar şi ca plantă perenă rezistentă care umple locurile goale ale unei stâncării sau rocării.
Florile seamănă ca nişte clopoţei, sunt de culoare albastră sau alb cu excepţia „Campanulei Takeimana”, care are florile roz iar portul puţin diferit de al surorilor sale. Înălţimea variază de la o specie la alta pornind de la 15 cm sau mai puţin până la 1,8 m, care de cele mai multe ori au nevoie de ţăruşi pentru susţinerea tijelor florale.
„Campanula medium” – sau Clopoţeii de grădină
Sunt plante floricole, ierboase cu frunzele poroase şi marginile ondulate iar florile sunt numeroase, grupate în spice sau panicule ca nişte clopoţei de culoare albastră.
Înflorirea are loc în luna iulie sau septembrie. Iar cele mai răspândite varietăţi sunt „Campanula Madium Plena” şi „C.M. Calycanthema”.
Toţi clopoţeii de grădină sunt folosiţi la înfrumuseţarea rondurilor şi bordurilor dar şi a aranjamentelor florale în ghivece.
Campanula Isophylla
Formează mulţi lăstari, flexibili, care atârnă sau cei curgători. Frunzele sunt mici, rotunde, colorate, de culoare verde închis.Florile albastre, cu cinci petale distincte, au formă de stea şi sunt grupate în ciorchini care acoperă cu flori, fundalul verde al frunzelor.
Sunt folosite la decorarea ghivecelor, jardinierelor sau a faţadelor.
Iar cele mai importante cultivaruri sunt „Stella Blue” (cu flori albastre) şi „Stella White” (cu flori albe).
Iar ultima grupare este cea a Clopoţeilor de rocărie. Sunt cei mai uşor de crescut şi întreţinut, însă au nevoie de sol bine drenat şi neacid. Înfloresc în luna mai – iunie şi sunt decorative prin florile numeroase care cresc pe lăstare.
Temperatura trebuie să oscileze între 15-20 grade C pentru o creştere normală iar pentru o iernare optimă este nevoie de o temperatură de 7-8 grade C.
Pe timpul verii nu trebuie expuse direct la soare, iar pe perioada iernii, plantele sunt ferite de îngheţ, eventual depozitate într-un loc răcoros cu o temperatură de minim 10 grade C.
Înmulţirea
Campanula sau clopoţeii se înmulţesc prin seminţe şi prin despărţirea tufelor. Semănatul se face în iunie-august în pepiniere, în răsadniţe sau sere, la o distanţă de 2×1 cm. Plantele răsar la 15 – 20 zile de la semănat. După ce au crescut 2-3 frunzuliţe urmează procesul de repicare în ghivece sau în cuburi nutritive, iar în septembrie – octombrie se plantează direct în sol la o distanţă de 20 – 50 cm. În caz că le plantăm primăvara, nu trebuie să ne aşteptăm că vor înflori în anul respectiv. Va urma
Ing. Peisagist Maria Teodora PEAGU
