Actuala epidemie de coronavirus care a produs şi continuă să producă panică generală atât în lume, cât şi în ţara noastră, nu se poate compara cu marile episoade care au lovit lumea în secolele trecute.
Răsfoind filele scrise cu zeci de ani în urmă ale vechilor almanahuri, calendare, reviste şi documente istorice adresate populaţiei găsim menţionate marile boli şi epidemii care au avut loc în lumea medievală şi nu numai.
Astfel marea epidemie de „ciumă”, ce a avut loc în lume între anii 1348 şi 1350, cunoscută sub numele de „ciuma neagră”, este menţionată ca și cea mai pustiitoare molimă care s-a abătut vreodată asupra omenirii.
Numai în trei ani cât a durat au pierit peste 75.000.000 de oameni din lumea veche, din care 25.000.000 în Europa – adică jumătate din populaţia de atunci, iar restul în China şi Asia.
„Ciuma neagră” ar fi apărut încă din 1346 şi s-a răspândit din Mongolia şi nordul Chinei până la Marea Neagră pe ruta marilor drumuri comerciale dintre Asia şi Europa.
Boala s-a extins cu repeziciune cuprinzând întreaga Europă făcând mari ravagii în Italia, Spania, Europa nordică, Grecia trecând în Africa depopulând statele din nordul continentului. Ciuma neagră a bântuit şi în ţările noastre de prin 1349, iar până în anul 1526 s-au semnalat nu mai puţin de 25 de reizbucniri producând mari pierderi de vieţi omeneşti.
În Moldova medievală aminteşte cronicarul Grigore Ureche ciuma din 1522 a făcut „omor mare”, iar cea din 1578 în timpul domniei lui Petru Şchiopu a fost şi mai periculoasă, secerând multe vieţi omeneşti din rândul moldovenilor.
Între anii 1812 şi 1814 a avut loc vestita molimă cunoscută în istorie sub numele de „Ciuma lui Caragea” care s-a soldat cu mari pierderi umane.
După unele evaluări se presupune că au pierit peste 90.000 de locuitori ai Țării Româneşti, dintre care 40.000 numai în capitală. În afară de ciumă, care este o boală infecţioasă, produsă de bacterii ce afectează sistemul pulmonar, răspândită de purici și șobolani având un procent de mortalitate de 90/100% la boala netratată. Au mai secerat vieţi omeneşti și holera, boală infecţioasă bacteriană răspândită prin apă contaminată, ce afectează intestinele, această boală mai există şi în prezent în ţările din Asia şi Africa de Sud.
Multe vieţi umane au fost secerate de o boală infecţioasă cronică transmisă prin picături respiratorii umane cunoscută sub numele de ,,lepră’’ care mai produce și azi victime și în țara noastră.
La Tichileşti în judeţul Tulcea mai sunt încă 10 bolnavi de lepră în spitalul special amenajat acolo.
Actuala pandemie ce a cuprins aproape întreaga lume produce în rândul tuturor popoarelor îngrijorare.
Guvernul şi organizaţiile guvernamentale, precum şi OMS la nivel global sunt în centrul actualului efort pentru limitarea pe cât posibil a efectelor pandemiei, precum şi lichidarea acestora.
Conducerea țării noastre face tot ce este posibil pentru a reduce suferinţele poporului cauzate de către această pandemie care continua să afecteze întreaga planetă.
Prof. Andrei Teodorescu
