Mari profesori ce au devenit amintiri

Sunt absolvent al Liceului Pedagogic din Târgu-Jiu, promoţia 1976. Am intrat primul la Liceul Pedagogic, în vara anului 1971, la secţia Învățători. De fapt, în sesiunea de vară intrau, în general, cei care știau carte. Urma sesiunea din toamnă, când se „făcea” loc și „pilelor”…!
Pile au fost, sunt și, din păcate, vor fi! Am reuşit să termin ca şef de promoţie – promoţia învăţători, 1976 – fiind repartizat ca învățător la Şcoala Primară Pruneşti, din comuna Albeni. Am luat de prima dată la Facultatea de Filozofie – Istorie din Cluj-Napoca, pe vremea când candidau câte 20 pe un loc! De fapt, în întreaga ţară nu existau decât trei facultăţi de filozofie: Bucureşti, Cluj-Napoca, Iaşi. Nu existau, ca azi, zeci și sute de facultăţi, cu mii de locuri pentru studenţi. La Facultatea de Filosofie, în vara lui 1976, nu erau decât 80 de locuri pe ţară. Dar nu asta contează… Contează foarte mult cum se făceau, pe vremuri, inspecţiile în învăţământ, pentru obţinerea gradelor didactice. După trei ani de învăţământ, adică între 1977 – 1980, în anul 1980 am avut inspecţia specială pentru obţinerea Definitivatului în învățământ. Nu se anunța cu luni de zile înainte şi nu te pregăteai cu fel de fel de bunătăţi sau atenţii! Am avut norocul ca la inspecţia specială pentru a obţine definitivatul în învăţământ, în anul 1980, să-mi vină învăţătorul, profesorul, directorul şi inspectorul Şandru Constantin… Nu ştiam cu cine stau de vorbă şi nu ştiam mai nimic despre acest OM! Am aflat din revista „Onoare şi jertfă”, nr. 23/aprilie 2009, câteva date elocvente despre cel ce mi-a făcut inspecţia în 1980, la Şcoala Generală nr. 1 Albeni. Extrag câteva date dintr-un articol publicat de soţia sa – învăţătoarea Maria Şandru – despre soţul sau Stelică Şandru:
„Stelică a venit la Novaci la 30 septembrie 1957, în aceeaşi funcţie de inspector şcolar. La 31 decembrie 1960, la desfiinţarea raionului Novaci, a fost numit la Târgu-Cărbuneşti, cu data de 1 ianuarie 1961, tot ca inspector şcolar! În această perioadă a fost numit şi consilier al Ministerului învăţământului din partea Raionului Gilort.
La data de 15 septembrie 1964, a fost transferat, la cerere, la Liceul Novaci, unde a funcţionat ca director adjunct, iar la 1 septembrie 1969, când clasele I – VIII au fost despărţite de liceu, a fost numit director al Școlii Generale nr. 1 Novaci, funcţie în care a lucrat până la 1 septembrie 1980, când a ieşit la pensie, la cerere!?
,,Prin Înalt Decret nr.324976.XI.1942, Majestatea sa Regele a binevoit a conferi medalia Virtutea Militară de război, clasa a II-a, sergentului Şandru Constantin, din Regimentul I Roşiori, pentru eroismul şi spiritul de sacrificiu de care a dat dovadă în războiul contra Rusiei Sovietice, în anul 1941”!?
Iată cine mi-a făcut, mie, inspecţia specială pentru obţinerea definitivatului în învăţământ, în anul şcolar 1979 – 1980! Un mare patriot, un mare OM, un mare profesor, inspector, absolvent de şcoală normală, de istorie – geografie… Dar ce nu ştia! Nu se dădeau note numai de 10, ca astăzi.
Inspecţiile nu se anunţau cu 3 – 4 luni înainte. Profesorul şi inspectorul Şandru Constantin a rămas în memoria mea, pentru totdeauna, ca un model de dascăl, un om ce se respecta, care timp de patru ore, chiar mi-a făcut INSPECŢIE! Aşa se făceau inspecţiile chiar şi prin anii ‘80! Ce ne facem azi? Ce-i cu mascarada aceasta?
În curând toată „suflarea” din învăţământul preşcolar, şcolar, primar şi gimnazial, va avea gradul I, toate inspecţiile fiind luate cu nota 10(zece)!?
………………………………………………………………………………………………
Stelică Şandru, marele profesor şi inspector, s-a stins din viaţă la 20 aprile 2008, dar, pentru mine, acest mare OM nu a murit…
Aş recomanda articolul „Mărturiile văduvei de veteran de război, învăţătoarea Maria Şandru, despre soţul său, din arma Cavaleriei române”, din publicaţia „Onoare şi jertfă” nr.23/aprilie 2009. Poate ne mai putem întoarce şi noi la normalitatea şi profesionalismul marelui dispărut, Constantin (Stelică) Șandru!?
Au trecut anii… Mi-am luat şi definitivatul în învăţământ, ca învăţător. Mi-aduc aminte că am reuşit primul la Definitivat, la Liceul Pedagogic din Târgu-Jiu – sesiunea 1980 – cu media 9,69. Am terminat şi Facultatea de Filozofie – Istorie, am obţinut Gradul II la Universitatea Bucureşti, iar în anul 1995 am obţinut şi Gradul I, printr-o inspecţie şi examen cu marele profesor şi istoric al filosofiei, de talie naţională Al. Cazan. În revista de cultură MOZAICUL, nr.2/2009, la pagina 14, există un zguduitor articol semnat de Adrian Michiduţă – „In memoriam – Gh. Al. Cazan”: „A murit profesorul Gh. Al. Cazan, după o lungă suferinţă, în seara zilei de 5 ianuarie 2009, la Bucureşti”! De fapt a murit marele SPIRIT, marea enciclopedie românească, profesorul cu un suflet DE AUR şi o minte sclipitoare, premiat de Academia Română cu premiu! Vasile Conta! A murit marele erudit ce mi-a coordonat lucrarea de istoria filosofiei pentru obţinerea Gradului I, în anul 1995. În 1995, prin luna martie, această mare personalitate a filosofiei româneşti mi-a făcut inspecţia la Şcoala Generală nr. 1 Albeni, lăsându-mă în urmă cu un gol imens, în sensul că mi-am dat seama că nu sunt decât un biet „pigmeu”, un „epigon” în UMBRA MARELUI PROFESOR! Mulţumesc bunului Dumnezeu pentru că mi-a dat şansa să cunosc, în obţinerea gradelor de învătământ, două mari personalităţi: Constantin (Stelică) Şandru şi INEGALABILUL profesor universitar dr. Gh. Al. Cazan!
Dumnezeu să-l aibă în pază!
Prof. Teodor Voicu, Școala Gimnazială nr. 1, Albeni, Gorj