Mănăstirea «Sfântul Ioan Botezătorul», «Cămărăşeasca», de la Târgu-Cărbuneşti, şi-a sărbătorit hramul (I) – ,,Sfântul Ioan Botezătorul este plin de duhul sfânt, încă din pântecele maicii sale, şi se naşte ca un rod al rugăciunilor neîncetate, iar, după ce s-a născut şi a fost prigonit de către Irod, ca şi Mântuitorul Iisus Hristos, s-a retras în pustie”!

805

În ziua de marţi, 29 august 2023, Mănăstirea «Sfântul Ioan Botezătorul» – «Cămărăşeasca», de la Târgu-Cărbuneşti, şi-a sărbătorit hramul «Tăierea capului Sfântului Proroc Ioan Botezătorul», în prezenţa unui număr însemnat de credincioşi, mulţi pelerini veniţi din toate colţurile judeţului şi ale ţării. Sfânta Liturghie a fost oficiată în altarul de vară al cunoscutei lavre consemnată şi ca monument istoric, de către Înaltpreasfinţitul Părinte, Acad. dr. IRINEU, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, împreună cu un sobor ales de preoţi, călugări şi diaconi din care au făcut parte: Preacucernicul Părinte Achim George Daniel, consilier la Mitropolia Olteniei, Preacucernicul Părinte Pr. Ioan Spilca, protoiereul Protopopiatului Târgu-Cărbuneşti, Preacuviosul Părinte Isache, slujitorul de altar al mănăstirii, ajutaţi de către Preacucernicii Părinţi de parohie: Pr.Dulămiţă Dan (Târgu-Cărbuneşti), Pr. Epure Gheorghe (Târgu-Cărbuneşti), Pr. Vulpe Adrian (Târgu-Cărbuneşti), Pr. Murgiuc Marius (Târgu-Cărbuneşti), Pr. Constantinescu Ionuţ, Paraclisul Spitalului Orăşenesc de Urgenţă, Tg. Cărbuneşti, Pr. Chesnoiu Cătălin (Pojogeni), Pr. Grigore Marius (Vierşani) Pr. Diaconiţa Gabriel (Cărbuneşti-sat), Pr. Catrinoiu Mircea (Ştefăneşti), Pr. Stanca Ştefan (Bărbăteşti), Pr. Crinu Mihai Marius (Băileşti-Dolj) şi alţii. Să menţionăm faptul că duminică seara, a fost săvârşită Vecernia cu Litia urmate de cântarea Pohodului, sărbătoarea fiind legată de ziua unui post aspru care a fost respectat cu adâncă smerenie de către mulţi credincioşi care au venit sau care nu au putut veni la slujbă! La sfârşitul slujbei Sfintei Liturghii a fost săvârşită slujba de pomenire a ctitorilor şi a slujitorilor sfântului lăcaş monahal de pe Valea Gilortului. Răspunsurile la strană au fost date de către Grupul psaltic al Catedralei Mitropolitane «Sfântul Mare Muc. Dimitrie» din Craiova, un colectiv minunat şi mereu purtător al harului divin! La organizarea acestei mari sărbători şi la buna ei desfăşurare au contribuit obştea de măicuţe truditoare conduse de către Maica Stareţă Cristofora Drăghici Monahia, reprezentanţii administraţiei publice locale în frunte cu domnul primar prof. Dănuţ Birău, domnul viceprimar Brujan Cosmin. Printre invitaţi s-au numărat domnul dr. Constantin Târziu, fost director al Spitalului de Urgenţă din localitate, domnul Valentin Podaru, împreună cu familia dr. Monica şi Cătălin Dulămiţa de la Scoarţa, la care se adugă şi reprezentanţii ordinii publice, poliţişti şi jandarmi care au fost prezenţi la datorie!

,,Sf. Ioan Botezătorul nu stătea în pustie ca să se odihnească, adică, să nu aibă nici o «lucrare a minţii», iar, lucrarea sufletului său era bogată şi profundă”!
În cuvântul de aleasă şi elevată învăţătură duhovnicească pe care l-a rostit la această sărbătoare creştinească, Înaltpreasfinţitul Părinte, Acad. dr. IRINEU, a pornit de la faptul că această sărbătoare devenită tradiţională şi deosebit de apreciată în Gorj, ne aminteşte despre sfinţii Lui Dumnezeu, Cel Care «este minunat întru sfinţii Săi», tocmai pentru a avea în vedere faptul că sfinţii sunt aleşii Lui Dumnezeu şi noi nu cunoaştem întotdeauna chinurile prin care ei au trecut din lumea de aici în lumea cea veşnică! Iar, cât priveşte pe Sf. Ioan Botezătorul, aşa cum a precizat Înaltul Ierah, Sf. Ev. Marcu prezintă momentele dinaintea tăierii capului Sfântului, cel care, fiind născut din preotul Zaharia şi Elisabeta, verişoara Maicii Domnului, Ioan este o descopereire dumnezeiască ce a primit numele din ceruri, pentru că Sf. Arh. Gavriil, când s-a arătat sfântului Zaharia, i-a şi spus că Ioan va fi numele lui, căci sf. Gavriil a vestit naşterea sfântul Ioan, ca şi a Mântuitorului Iisus Hristos, iar, acestea sunt nume înscrise în Planul Lui Dumnezeu şi sunt date unor persoane cu o menire specială, cu o chemare deosebită! Tocmai în acest sens, ÎPS Părinte Irineu a reiterate faptul că: ,,Sfântul Ioan Botezătorul este plin de duhul sfânt, încă din pântecele maicii sale şi se naşte ca un rod al rugăciunilor neîncetate! El este mare în Calea Domnului, cel care, după ce s-a născut şi a fost prigonit de către Irod, ca şi Mântuitorul Iisus Hristos s-a retras în pustie, când mama sa Elisabeta a trecut la cele veşnice, iar, tatăl său Zaharia a fost ucis din ordinul lui Irod, la templul din Ierusalim. Sf. Ioan Botezătorul şi-a dus viaţa în post, în rugăciune şi în feciorie, dedicându-şi cu totul viaţa sa lui Dumnezeu! Ceea ce a învăţat de la mama sa, a desăvârşit practic, pentru că în pustie se hrănea cu fructe sălbatice şi cu lăcuste de pe malul Iordanului, în singurătate a stat până la vârsta majoratului la 30 de ani. Din fragedă copilărie, plin de duhul sfânt chiar din pântecele mamei sale, şi-a desăvârşit comoara, bogăţia primită de la Dumnezeu, prin rugăciune, căci mintea lui s-a lipit cu totul de Dumnezeu! Căci, chemarea lui Dumnezeu devine obişnuinţă ca şi respiraţia! Când ne rugăm Lui Dumnezeu cu insistenţă şi chemăm numele Său, acea rugăciune se face precum bătăile inimii, de aceea se şi numeşte «Rugăciunea inimii», iar, Sf. Ioan Botezătorul se ruga la Dumnezeu prin cuvintele psalmilor, căci, el nu învăţase Rugăciunea: «Doamne, Iisuse Hristoase, Fiul Lui Dumnezeu, miluieşte-mă pe mine păcătosul!», ci, rugăciunea psalmilor: «Dumnezeule, milostiv fii mie, păcătosul!», iar, cuvintele acestea deveniseră «hrana» sa, aşa cum avea să spună Mântuitorul Hristos, că «nu numai cu pâine se hrăneşte omul, ci, cu tot Cuvântul ce iese din gura Lui Dumnezeu». Aşadar, Sf. Ioan Botezătorul nu stătea în pustie ca să se odihnească, adică, să nu aibă nici o «lucrare a minţii», pentru că lucrarea sufletului său era atât de bogată şi de profundă, că toată viaţa sa, tot trupul şi toată mintea sa se umpluseră de duhul sfânt, căci rugăciunea şi cuvintele Sfintei Scripturi, dacă sunt rostite permanent de noi, ele se «aşează» în sufletul nostru, iar, cel rău nu poate să le «risipească»! Pare-se că noi, nefiind obişnuiţi cu această rugăciune neîncetată, chiar dacă rostim «Tatăl Nostru», suntem cu mintea «risipită» la cele pământeşti şi nu se «adună» deloc la rugăciune! Pentru că numai atunci când ne concentrăm cu mintea la Dumnezeu, duhul sfânt pătrunde în sufletul nostru şi noi ne unim cu Dumnezeu, pentru că graiul Lui Dumnezeu, vorbele Lui Dumnezeu sunt precum sabia, cum spune Sf. Ap. Pavel, care pătrunde în adâncul sufletului nostru până la despărţitura dintre suflet şi duh, adică, la toate încheieturile noastre. De aceea, mintea celui care se roagă se uneşte cu Dumnezeu şi devine una cu El, adică, se împreună cu Dumnezeu” a specificat Mitropolitul Olteniei!

,,Sfântul Ioan Botezătorul este cu adevărat «plin» de Dumnezeu, şi toate cuvintele sale, toate faptele sale sunt dumnezeieşti”!
În continuare, Arhieria sa a menţionat că în felul acesta, Dumnezeu stăpâneşte în inima noastră şi împărăţeşte întru noi, se aşează întru noi, cum cerem de fiecare dată, când cerem duhului sfânt: «Vino şi te aşează întru noi şi ne curăţeşte de toată întinăciunea şi mântuieşte, Bunule, sufletele noastre!». Din spusele Mitropolitului Olteniei am reţinut şi faptul că: ,,Sfântul Ioan Botezătorul este cu adevărat «plin» de Dumnezeu, şi toate cuvintele sale, toate faptele sale sunt dumnezeieşti, aşa cum spune Sf. Ap. Pavel: «Nu eu mai trăiesc, ci, Hristos trăieşte în mine», adică, Dumnezeu trăieşte mereu, iar, Sf. Ioan este un «purtător» de Dumnezeu, dătător de duhul sfânt, sau, mai degrabă, sfântul este purtat de Dumnezeu, căci, Cel Atotputernic doreşte ca să sălăşluiască întru noi! Aşadar, dacă îi facem loc Lui Dumnezeu în viaţa noastră, El vine în noi, pentru că Dumnezeu insistă întotdeauna ca să stea de vorbă cu noi, dar, stă la «uşa» sufletului nostru ca să-I deschidem! Şi dacă-I deschide cineva, El vine şi prânzeşte împreună cu el! Putem să spunem că în asemenea momente de trăire duhovnicească, înţelegem spusele prorocului: «Gustaţi şi vedeţi că bun este Domnul!». Deci, Sf. Ioan Botezătorul este chemat de Dumnezeu din pustie ca să vestească venirea Mântuitorului Iisus Hristos, venirea lui Mesia! Deşi nu a dorit ca el să fie cunoscut de către oameni, totuşi, lumea a luat cunoştinţă despre Ioan Botezătorul de la naşterea sa, pentru că spune Sf. Ev. Luca faptul că s-a făcut cunoscut în toată Iudeea de sub munte, că Zaharia, cel care nu avea copii, şi Elisabeta, au născut un prunc la bătrâneţe, ceea ce este din punct de vedere biologic un lucru cu neputinţă! Şi totuşi, toate sunt cu putinţă la Dumnezeu! Aşa cum îi spunea Sf. Arh. Gavriil Preasfintei Născătoare de Dumnezeu: «La Dumnezeu toate sunt cu putinţă!». Deci, acest «purtător» de Dumnezeu, care ţine legătura cu Dumnezeu, ştie momentele şi timpurile pe care Dumnezeu le-a aşezat pentru mântuirea lumii, el trăieşte spre aşteptarea acestor împliniri! Trăieşte şi el ca poporul iudeu momentul venirii lui Mesia, căci, Dumnezeu, în multe rânduri şi în multe chipuri, S-a făcut cunoscut oamenilor prin proroci, prin drepţi, prin patriarhi, iar, în zilele cele din urmă S-a făcut cuonoscut prin Însuşi Fiul Său”! (VA URMA)
Profesor dr. Vasile GOGONEA