În ziua de vineri, 9 septembrie 2022, la Sărbătoarea «Sfinţii şi Drepţii dumnezeieşti Părinţi Ioachim şi Ana», Mănăstirea de la Târgu-Logreşti şi-a sărbătorit hramul, în prezenţa unui număr mare de credincioşi, veniţi din toate colţurile judeţului şi ale ţării, Sfânta Liturghie fiind oficiată în altarul de vară al acestei străvechi lavre de către Înaltpreasfinţitul Părinte, Acad. dr. IRINEU, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei, împreună cu un ales şi mare sobor de 22 de preoţi, călugări şi diaconi din care au făcut parte: Preacuviosul Părinte Arhimandrit Ioachim Pârvulescu, Exarhul mănăstirilor din Arhiepiscopia Craiovei şi stareţul Mănăstirii Lainici, împreună cu Preacucernicul Părinte Pr. Iulian Mărgineanu, Protoiereul Protopopiatului Târgu-Cărbuneşti, Preacuviosul Părinte Ieromonah Andrieşescu Andrei de la Mănăstirea Târgu-Logreşti, Preacuviosul Părinte Martinian Protosinghel, stareţul Mănăstirii de la Stânişoara, Vâlcea, Preacuviosul Ieromonah Sebastian, de la Mănăstirea Hurezani, cu slujitorii de parohie: Pr. Ştoflea Dumitru ( Parohia Polovragi), Pr. Barză Ionuţ-Cosmin, Parohia Târgu-Jiu («Sf. Varvara»), Pr. Popescu Nicuşor («Sfânta Treime», Târgu-Jiu), Pr. Ciulică Emilian (Logreşti-Moşteni), Pr. Sanda Alin (Roşia de Amaradia), Pr. Popescu Constantin (Scrada), Pr. Hantea Ştefan şi alţii! În seara Sărbătorii «Naşterea Maicii Domnului», la sfânta lavră a fost săvârşită, la fel ca în toate bisericile şi mănăstirile, Vecernia cu Litie şi chiar Privegherea întreagă şi slujba Utreniei, urmată de cântarea Pohodul Sfinţilor şi Drepţilor dumnezeieşti Părinţi Ioachim şi Ana ai Maicii Domnului. A fost săvârşit la finele Sfintei Liturghii şi parastasul de pomenire a ctitorilor şi slujitorilor mănăstirii care s-au ridicat la ceruri, iar, ca o încununare a sărbătorii şi a ostenelilor dăruitorilor mănăstirii, a fost sfinţită noua trapeză a sfântului lăcaş, o minunată construcţie spre Slava Lui Dumnezeu! În toate momentele importante ale sărbătorii de la Mănăstirea Târgu-Logreşti, răspunsurile la strană au fost date de către Grupul psaltic al Catedralei Mitropolitane «Sfântul Mare Muc. Dimitrie» din Craiova, condus de către prof. dr. Victor Şapcă. La organizarea şi buna desfăşurare a sărbătorii au contribuit obştea de măicuţe truditoare conduse de către Preacuvioasa Maica Stareţă Fevronia Nuţă Stavrofora, Preacuvioasa Maică Stareţă Teodora Ilie, de la Mănăstirea «Icoana» (Crasna) şi Preacuvioasa Maică Stareţă Baltariu Fotinia Monahia, de la Mănăstirea Hurezani. Au mai onorat cu prezenţa la sfânta sărbătoare şi reprezentanţi ai administraţiei publice locale, dintre care amintim pe d-na ing. Ţană Elena Adela, Primarul Comunei Târgu-Logreşti, jurist Ion Ciocea, Primarul Comunei Bustuchin, domnul doctor Constantin Târziu, directorul «Spitalului de Urgenţă» din Târgu-Cărbuneşti, domnul Iulian Cămui, arhitect şi restaurator de monumente istorice şi lăcaşe de cult, consilieri locali şi mulţi oameni iubitori de credinţă, aşa cum a fost cazul fostului primar al comunei Târgu-Logreşti, domnul Băluţă S. Ion.
,,Sfinții Părinți Ioachim și Ana au fost oameni evlavioși, oameni credincioși, din seminție aleasă”!
În cuvântul de aleasă şi plină de înţelepciune învăţătură duhovnicească pe care l-a rostit la această sărbătoare creştinească, Înaltpreasfinţitul Părinte, Acad. dr. IRINEU, Arhiepiscopul Craiovei şi Mitropolitul Olteniei a pornit de la faptul că prin această sărbătoare devenită tradiţională şi deosebit de apreciată esta cunoscută viața Părinţilor Maicii Domnului împreună cu viaţa lor cea sfântă, plăcută lui Dumnezeu și cinstită, că li s-a dat lor fiică cea mai sfântă decât toți sfinții și decât heruvimii mai cinstită, care mai mult decât toți a plăcut lui Dumnezeu. Se spunea că nu era în acea vreme pe pământ, între oameni, mai bine primiți lui Dumnezeu decât acești doi, Ioachim și Ana, pentru viața lor cea neprihănită, astfel că un dar ca acesta nu li s-ar fi făcut lor, dacă nu ar fi prisosit dreptatea și sfințenia mai mult decât orice bogăţie lumească! a altora. Într-un discurs care mlădiază sufletele, Arhiepiscopul Craiovei şi Arhiereul Olteniei a subliniat faptul că aşa cum Domnul avea să se întrupeze din Preasfânta, Preacurata Maică, așa se cădea ca și Maica Domnului să se nască din părinți sfinți și curați, căci, precum și împărații își fac porfirele lor, nu din postav simplu, ci din pânzeturi țesute cu aur, la fel şi Împăratul ceresc a voit să aibă pe Mama sa cea Preacurată, întru al cărei trup ca într-o porfiră împărătească avea să se îmbrace, nu din neînfrânate înveşmântări, ca din niște postav prost, ci din părinți curați și sfinți, ca dintr-o țesătură de aur strălucitor ca Lumina Lui Dumnezeu! Aşadar, Înaltul ierah al Oltenie a început prin a sublinia că: ,,După ce am avut Sărbătoarea Maicii Domnului, am venit astăzi să-i cinstim și pe părinții ei, Sfinții Ioachim și Ana. afară de biserica noastră ca întotdeauna după asemenea praznice și evenimente importante din viața mântuitorului Hristos și a Sfinților mai ales a Preasfintei Născătoare de Dumnezeu, să prăznuim, după cum se cuvine, pe cei care au fost legați de acest eveniment cum este cazul nostru, Nașterea Maicii Domnului. Sfinții Părinți Ioachim și Ana au fost oameni evlavioși, oameni credincioși, din seminție aleasă, din neamul lui David. Ei au moștenit de la strămoșii lor evlavia credința și purtarea de grijă a lui Dumnezeu”, aşa cum a subliniat Mitropolitul Olteniei în faţa credincioşilor prezenţi la mănăstire.
,,Sfinții Ioachim și Ana așteptau și ei aceste zile fericite, aceste zile de plinătate a Lui Dumnezeu”!
Cu aceeaşi elocinţă, Înaltpreasfinţitul Părinte a reieterat faptul că: ,,De la fiecare generație s-a revărsat asupra acestor părinți binecuvântați lumina Duhului Sfânt în așa fel încât, atunci când s-a născut Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, ea a moștenit acest har dumnezeiesc de la strămoșii ei pentru că noi când ne naștem primim de la părinții noștri și cele bune și cele rele! Ei, bine Sfinții Ioachim și Ana au primit această binecuvântare de la Dumnezeu, care avea să se împărtășească fiicei lor, Preasfânta Născătoare de Dumnezeu. De bună seamă că și ei au avut un rol considerabil în această lucrare dumnezeiască a venirii Fiului Lui Dumnezeu pe pământ. S-au străduit cu post și rugăciune, zi și noapte privegheau și făceau milostenie, dădeau celor săraci din ceea ce Dumnezeu le dădea lor și împărțeau celor necăjiți din roada ostenelilor lor. Cu atât mai mult că ei aveau o lipsă pe care o considerau foarte importantă în același timp foarte grea ca o apăsare! Nu aveau copii! Trebuie să știm că în vremea aceea și legea cea veche, cel care nu avea copii era considerat osândit de Dumnezeu, chiar blestemat! Deci, vă închipuiți, cam ce povară purtau aceşti sfinți Ioachim și Ana! Ei se considerau întotdeauna în urma tuturor, așa cum, de altfel, se petrecea chiar la templu când veneau cu jertfa lor, cu ofranda lor, atunci erau respinși, erau dați la o parte, că acei care aveau copii să fie primii înaintea lor și de fiecare dată, ei suportau această umilință, această smerenie însă nu ca o revolt, ci, ca pe o smerenie înaintea lui Dumnezeu, ca un act de umilință! Însă, niciodată nu și-au pierdut curajul și încrederea că Dumnezeu le va răsplăti rugăciunea lor! Dar de fapt această naștere de copii din Vechiul Testament și evident, că Sfinții Ioachim și Ana avea un rol foarte important, că acei ce așteptau de veacuri, de când strămoșii noștri, Adam și Eva căzuseră din Rai şi așteptau ca Dumnezeu să le arate semnul milostivirii Sale, adică să împlinească făgăduința Sa, aceea de a le trimite un răscumpărător, adică un Mântuitor, acela care avea să zdrobească în pustie capul șarpelui, căci, așa a zis Domnul când i-a alungat pe Adam și Eva din Rai: ,,Dușmănie voi pune între tine și între femeie, adresându-se diavolului, șarpelui, între sămânța ta și sămânța ei, acela îți va zdrobi capul, iar tu îi vei înţepa călcâiul”, iar, aceste cuvinte au rămas în conștiința poporului lui Israel și în așteptarea lui Mesia, a izbăvitorului. Deci, dușmănia aceasta între noi și satana a fost de la căderea strămoșilor noștri în păcat, căci n-a putut vicleanul să suporte fericirea strămoșilor noștri în rai și i-a ispitit ca să calce legea lui Dumnezeu, iar ei, călcând legea, au fost izgoniți afară din Rai. Ei, bine, cel care se va naște dintre oameni, dintre noi, oamenii, acela despre care vorbește «Cartea Facerii», acela este Fiul lui Dumnezeu care S-a făcut om, S-a întrupat de la Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, de la Duhul Sfânt şi din Fecioara Maria. 
Deci, acela avea să zdrobească capul șarpelui, avea să zdrobească pe satana, când Mântuitorul Iisus Hristos, Fiul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu S-a răstignit pe cruce și a biruit osânda morții, ne-a eliberat de sub stăpânirea celui rău, de stricăciune și de moarte și ne-a scos din întunericul iadului Deci, Sfinții Ioachim și Ana așteptau și ei aceste zile fericite, aceste zile de plinătate a Lui Dumnezeu. Știau și ei din Sfânta Scriptură că Dumnezeu, în multe rânduri și în multe chipuri S-a descoperit oamenilor prin prooroci, iar, aceștia au vorbit despre venirea lui Mesia, au vorbit despre Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, Fecioara care va lua în pântece și va naște fiu și va chema numele lui Emanuel! Bineînțeles, că nu-și puteau imagina niciodată că ei vor fi strămoșii Mântuitorului nostru Iisus Hristos, iar, acest lucru se întărește și prin faptul că smerenia lor era atât de mare și de copleșitoare, că nu-și puteau niciodată ridica ochii la Dumnezeu ca ei să pretindă ceva, să aștepte ceva ca recompensă, ci, dimpotrivă, se considerau cei din urmă dintre oameni! Desigur, că ei ştiau ceea ce spunea strămoșul lor, Avraam, că este pământ și cenușă, deși ei aveau această gândire, această cugetare în sufletele și în inimile lor”! (VA URMA)
Profesor dr. Vasile GOGONEA
