Mai sunt valori culturale în satul românesc contemporan?…

282

Premiul Spiritualităţii gorjene, 1998, al Direcţiei Cultură Gorj

L-am cunoscut pe prof. Marin I. Arcuş în urmă cu peste patru decenii, la Cursurile de Perfecţionare a profesorilor de limba şi literatura română organizate la Universitatea Craiova.
Seminariile cursurilor dădeau în clocot când un „tânăr înalt, un blond reuşit, cu ochi albaştri, cu linii armonioase ale trupului, charismatic, cu faţa surâzătoare şi privirea blândă, prietenoasă” dezvolta fulminant temele din program (C.E. Ungureanu, prefaţă la „Oameni şi Întâmplări”, 2014).
Într-o pauză, pe holul Universităţii, mi s-a adresat acest tânăr profesor cu întrebarea privind locul de muncă. Auzind numele localităţii mele, mi-a mărturisit satisfăcut că îşi luase licenţa de curând la Universitatea Bucureşti, sub îndrumarea criticului literar de literatură clasică Alexandru PIRU, cu lucrarea „Nicolaus Olahus”, publicată în anul 1938 de Editura „Ram” din Aninoasa – Gorj, ulterior a transpus pe note muzicale, în varianta proprie, cântecul „Hora de la Aninoasa”, dat fiind faptul că este şi absolvent al Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti.
De atunci am întreţinut o fructuoasă colaborare între Societăţile Cultural – Ştiinţifice Rădineşti – Gorj şi Editura „Ram”, Aninoasa – Gorj, colaborând şi cu altele din ţară. Publicaţiile noastre „Interfluvii” cu nouăsprezece apariţii şi „Hora”, cu trei apariţii, au întreţinut dezbaterile societăţilor respective, prima fiind înregistrată la Biblioteca Academiei.
Aceeaşi colaborare s-a întreţinut şi între revistele şcolare „Paşi spre infinit” din Rădineşti şi „Datina” din Aninoasa.
Odată cu revistele menţionate, prof. Marin I. Arcuş mi-a trimis prin poştă şi valoroasele sale cărţi apărute după ’89: „Sate de moşneni la izvoarele pârâului plosca”; „Graiul locuitorilor din Rădineşti – Gorj”; „Ipostaze” – „Drum prin vremuri”; „Monografia şcolii Corneliu Rada din Rădineşti – Gorj”; „Oameni şi Întâmplări” (2014) şi „Monografia satului Rădineşti” – manuscris.
Din presa gorjeană am luat cunoştinţă despre activitatea de dirijor al Coralei Dănciuleştene, Muzeul satului Rădineşti, 500 de ani de la prima atestare documentară a acestui sat; Atestarea documentară a comunei Dănciuleşti, denumirea şcolii Cornelius Radu etc. De altfel, ne-am întâlnit la toate activităţile organizate de cercul pedagogic şi Societatea de Ştiinţe Filologice, Filiala Gorj, simpozioanele naţionale despre sat şi obiceiuri etc., activităţi la care prof. Marin I. Arcuş ne-a obişnuit cu felul furtunos al dezbaterilor sale.
Toate acestea ne îndreptăţesc să-l considerăm pe prof. Marin I. Arcuş VIAŢA I (întâi) a animatorilor culturali din ţara noastră, numele său devenind Simbol!
„Cercetător laborios, aplecat cu sfinţenie asupra arhivelor, a documentelor de familie şi instituţii, prin consultarea bătrânilor privind legendele şi momentele istorice locale şi naţionale, cercetarea unităţilor frazeologice (vocabule, sintagme, idei, maxime, cugetări îndeosebi din latină, notarea cântecelor locale etc.” (C.E. Ungureanu, op.citată).
Având în vedere dubla titrare universitară (literară, lingvistică şi muzicală), cărţile publicate, coordonarea Societăţii Cultural – Ştiinţifice a revistelor menţionate, managementul social – obştesc şi cultural, de dirijor artistic şi de cor, director de şcoală şi de instructor cultural sătesc, ne întrebăm dacă nu-i era locul, până la pensionarea din anul 2000, la universitate, inspectoratul şcolar, cultură, responsabil cerc pedagogic.
Am înţeles că a avut unele neînţelegeri cu „aleşii” locali şi chiar cu unii colegi. Nici factorii judeţeni nu văd cu ochi buni astfel de oameni.
Poate că i se va conferi curând titlul de „Cetăţean de Onoare” al Dănciuleştilor.
Prof. Virgil Cercelaru

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here