Mai puține cazuri de violență în familie, mai multe ordine de protecție provizorii

868

Cazurile de violență domestică înregistrate în luna aprilie, în județul Gorj, au fost în scădere, față de aceeași perioadă a anului trecut. A crescut însă numărul ordinelor de protecție provizorii emise de polițiști. ,,În cursul lunii aprilie, la nivelul IPJ Gorj au fost înregistrate 47 de cazuri de violență, cu patru mai puține față de perioada similară a anului trecut. În toate situațiile în care polițiștii au luat la cunoștință de săvârșirea unor astfel de fapte au intervenit cu operativitate pentru luarea măsurilor legale, fiind emise 20 de ordine de protecție provizorii, cu șapte mai multe față de luna aprilie a anului 2019″, a precizat, pentru Gorjeanul, Miruna Prejbeanu, purtătorul de cuvânt al IPJ Gorj. Violența domestică este săvârșită, în majoritatea cazurilor, de bărbați și experimentată de femei. Casa a devenit, în unele familii, loc de abuz, mai ales după impunerea izolării la domiciliu. ,,Suntem cu toții traumatizați și stresați în această perioadă, evenimentele din jurul nostru sunt o amenințare la adresa vieții, iar în acest contex apar traume de relație, incidente interpersonale care provoacă rușine, experiențe umilitoare de privare, pierdere, violență, stres ocupațional, toate persistente și durabile. Consecințele stresului traumatic asupra relațiilor de cuplu și de familie sunt ample și grave, este știut faptul că schimbările impuse în modul de viață generează alterări ale reglării impulsurilor afective, printre acestea recunoaștem dificultățile de control al furiei și prezența conduitei autodistructive, automutilări, tulburări alimentare, asumare excesivă de riscuri sau abuz de substanțe. Pe lângă acestea se mai pot adăuga și alterări ale atenției și conștiinței (amnezie și episode disociative), ale percepției (vină, responsabilitate exagerată, rușine, minimizare sau maximizare), ale relațiilor cu ceilalți (lipsa încrederii, victimizare și revictimizare), somatizare (simptome la nivelul tubului digestiv, dureri cardiace, sau respiratorii) și alterarea sistemului de semnificații și credințe (disperare sau neputință, pierderea credințelor funcționale)”, a declarat Maria Tomescu, psiholog clinician din judeţul Gorj.
L.F.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here