Primarul în funcţie al comunei Peştişani, Florin Pavel, mai vrea un mandat. Palmaresul celor două care au trecut este impresionant: nenumărate dosare penale, peste 30 de miliarde de lei vechi datorii către o firmă falimentară, care atrag după sine blocarea conturilor primăriei în zilele următoare, o bază sportivă dată pe sub mână şefului de partid Dian Popescu, lucrare pentru care, ilegal, s-au plătit 300.000 de lei, un dispensar vândut ilegal unui veterinar din Brădiceni, o albie de râu făcută praf pentru bunăstarea economică a balastierei familiei primarului, drumuri distruse, o alimentare cu apă care nu este potabilă, dar pentru care s-a plătit un milion de euro şi, cel mai grav, un campus şcolar finalizat pe hârtie 80% şi în realitate nici măcar 20%, campus pentru care s-au acceptat ilegal la plată facturi în valoare de 78 de miliarde de lei vechi. Între timp, în curtea lui Pavel a răsărit un dispensar făcut pe fonduri europene la care primarul a achitat o co-participare de opt miliarde de lei vechi, o casă cu etaj şi mansardă, finalizată în interior, în valoare de cel puţin 100.000 de euro şi o Toyota Avensis de peste 20.000 de euro. O avere deloc de neglijat pentru care Agenţia Naţională de Integritate a demarat o anchetă. Totuşi, Pavel mai vrea o tură…
– Primarul Pavel se înțelege bine cu președintele PNL Gorj… în afaceri
– Prejudiciile de zeci de miliarde aduse primăriei au dus la prosperitatea primarului
– Primăria Peștișani înglodată în datorii. Peste 30 de miliarde sunt datoriile către furnizori
– ANI s-a sesizat asupra averii nejustificate a primarului și i-a întocmit dosar
Mafia liberală, călare pe bugetul Primăriei Peştişani
Florin Pavel are susţinere destul de puternică în PNL, partid al cărui preşedinte este Dian Popescu. Afacerea de partid poartă numele „Bază sportivă multifuncţională” şi a fost pusă la cale în decembrie 2008. Pe data de 12 ale lunii apare în SEAP anunţul de participare la licitaţie, termenul de depunere a ofertelor fiind de doar 11 zile. Suficiente pentru ca o singură firmă, Maserati Construct, a lui Dian Popescu, să se înscrie şi să câştige contractul în valoare de 628.000 lei, TVA inclus. Documentele sunt semnate pe 24 decembrie 2008, în ajunul Crăciunului, panglica urmând să fie tăiată 12 luni mai târziu. Asta în teorie. Pentru că, practic, s-au scurs 4 ani şi 5 luni de la semnarea contractului, terenul este o suprafaţă plină de nămol, clădirea cu vestiare şi tribuna sunt abia începute iar vreo cinci muncitori de la Maserati Construct mânuiesc, leneş, mânerele unui buldoexcavator, aşteptând să treacă ziua. Totuşi, dărnicia lui Pavel a fost 
mare şi ilegală. În 16 decembrie 2009, când trebuia să inaugureze stadionul, deşi firma lui Dian Popescu nu făcuse nimic, Pavel a virat în conturile acesteia 150.000 de lei. Curtea de Conturi a descoperit, în urma unui control făcut în octombrie 2010, că s-au plătit ilegal banii, pentru lucrări fictive, suma fiind constituită într-un prejudiciu creat Primăriei Peştişani. Ca să demonstreze că îl doare-n cot de lege şi de Curtea de Conturi, Pavel recidivează şi în decembrie 2010 mai plăteşte încă 30.000 de lei firmei Maserati Construct, deşi nu lucrase nimic. Cum a făcut, de altfel, şi la Scoarţa, condusă de primarul liberal Aurelian Cotârlău, unde aceeaşi firmă a construit un stadion de 7 miliarde în ale cărui vestiare a plouat după primul an de la inaugurare şi de pe care tencuiala s-a cojit la prima ploaie. Cetățenii din satul Frâncești au pierdut cu ocazia amenajării acestei baze sportive atât două hectare din islazul comunal, cât și alte hectare pe care a fost depozitat, ilegal, terenul excavat de la stadion.
Peste 78 de miliarde, plătite pentru lucrări fictive la campus
Ţeapa de 300.000 de lei dată împreună cu Dian Popescu bugetului statului este nimic pe lângă ce s-a întâmplat cu campusul şcolar din Peştişani. De departe, este cel mai mare jaf din istoria comunei Peştişani şi, poate, din cea a judeţului, după lacul-fantomă Ceauru. Iniţial, lucrarea a fost scoasă la licitaţie în septembrie 2007, o lună mai târziu urmând să se deschidă ofertele, lucru care se şi întâmplă. Câștigă firma cu oferta cea mai bună. Inexplicabil, licitaţia se anulează, fiind reluată în luna următoare, adică pe 26 noiembrie 2007 şi declarată câştigătoare altă firmă, cea a vestitului Dan Floarea, Tech Safety SRL, care oferă, ulterior, o parte din lucrări firmei cu care concurase la licitaţie, Moldocons SRL. Contractul, în valoare de 14.870.018,66 lei este semnat pe 16 ianuarie 2008 şi presupunea amenajarea, în 19 luni, a câtorva obiective printre care: 
clădire P+2 cu destinaţia liceu – 2.476.411,17 lei -, internat şcolar 144 locuri – 2.116.004 lei -, bloc de garsoniere – 2.434.000 lei -, sală de sport – 624.000 lei -, bază sportivă – 627.000 lei – şi o staţie de epurare – 635.000 lei.
Pavel, cercetat penal pentru dezastrul de la campus
Niciunul din obiective nu este finalizat mai mult de 40%. Cu toate astea, în ultimii patru ani au fost acceptate la plată situaţii de lucrări în valoare de peste 78 de miliarde de lei vechi, din cele 148 cât este contractul. Niciodată, până acum, nu s-a făcut o recepţie parţială a vreuneia dintre lucrări, banii fiind plătiţi doar pe baza situaţiilor depuse de firma lui Floarea, pe care primarul Pavel a acceptat să le plătească. Exemplul cel mai elocvent este clădirea internatului, unde sunt depuse şi acceptate la plată situaţii de lucrări în două tranşe, una de 337.378 lei şi una de 1.761.449,88 lei. Asta ar însemna ca internatul să fie finalizat în proporţie de 99% dar clădirea nu este nici măcar la jumătate, 
fiind inutilizabilă. Situaţia este similară şi la blocul de garsoniere, o clădire pentru care au fost acceptate la plată situaţii de lucrări în valoare de 769.486 lei dar care nu au fost executate. Baza sportivă se încadrează şi ea perfect în peisajul fraudei: Pavel a acceptat la plată şi i-a decontat firmei lui Floarea lucrări în valoare de 566.000 de lei, ceea ce presupunea ca aceasta să fie finalizată în proporţie de 85%. În realitate, este un maidan împrejmuit cu un gard de sârmă. Aspectele relatate fac obiectul unui dosar penal deschis pe numele primarului Florin Pavel, dosar care se află, începând cu data de 27 martie a.c., la Inspectoratul de Poliţie al Judeţului Gorj – Serviciul de Investigare a Fraudelor, pentru cercetări.
Pavel şi Floarea au băgat Primăria Peştişani în faliment
Ca şi cum nu era suficient, afacerea campusului şcolar a dat Primăria Peştişani pe mâna lichidatorilor. Acum două săptămâni, firma de lichidare Consulting Company a cerut blocarea conturilor primăriei pentru recuperarea unei datorii de peste 20 de miliarde de lei vechi. Banii 
reprezintă datoria pe care Primăria Peştişani o are către firma Tech Safety, intrată, între timp, în faliment, pentru lucrările pe care le-a executat la campus. Adică pentru lucrările fictive, acceptate la plată de către primarul Florin Pavel. La nivelul lunii aprilie, datoriile Primăriei Peştişani către firma lui Floarea se ridicau la peste 27,8 miliarde de lei, între timp, fiind adăugate majorările de rigoare. Problema cea mai gravă este că primăria nu are de unde să recupereze banii pentru că i-a plătit, până la urmă, pe nimic. Pavel a acceptat la plată situaţiile de lucrări astfel că primăria a pierdut, practic, de două ori: şi campusul dar şi banii. Iar singurul care ar putea să dea înapoi sumele restante este nimeni altul decât Pavel.
O colaborare veche, de la alimentara cu apă nepotabilă
Afacerile dintre Pavel şi Floarea, care au băgat primăria Peştişani în faliment au început din decembrie 2007, la o lună de la licitaţia pentru campusul şcolar. Primăria a scos la licitaţie lucrările de modernizare şi extindere a reţelelor de distribuţie a apei potabile. Se înscriu trei firme şi câştigă Moldocons Grup SRL din Ploieşti, la valoarea de 2.837.297 lei, TVA inclus. Surprinzător sau nu, la scurt timp după ce câştigă licitaţia, apare un subcontractant pe nume… Tech Safety SRL. Inversând firmele, avem o copie până în cele mai mici detalii a licitaţiei pentru campusul şcolar, unde Tech Safety câştigă iar apoi împarte, prin subcontractare, banii cu Moldocons SRL. Lucrarea este finalizată, dacă se poate spune aşa, doi ani mai târziu însă niciodată apa care a curs pe conducte nu a fost potabilă, lucru valabil şi în ziua de astăzi. Culmea, primarul Pavel acceptă să achite, la finalizarea lucrării, şi garanţia de bună execuţie (!) în valoare de 10% din contract, deşi, repetăm, niciodată nu a curs apă potabilă pe conducte.
Asociere cu şeful de la Tech Safety
Pentru ca peisajul fraudei să fie complet, între firma Tech Safety şi primarul Pavel s-a creat o puternică legătură de afaceri. Şeful punctului de lucru Peştişani al firmei, Florin Chilea, responsabil, la fel ca şi primarul, de dezastrul de la campusul şcolar, a primit drept răsplată pentru „treaba bună” o asociere cu soţia primarului la firma CFC Agregat SRL, care a amenajat o balastieră în Brădiceni. Balastieră care a distrus drumurile, iar casele oamenilor au început să crape din cauza camioanelor supraîncărcate cu pietriş care circulă prin Peştişani. Şi asta nu e tot. Albia râului Bistriţa, de unde CFC Agregate exploatează pietrişul este distrusă pe o lungime de aproape un kilometru. CFC Agregat a exploatat în nesimţire şi ilegal, ajungând până la curţile oamenilor cu excavaţiile. Asta în condiţiile în care este ilegal să exploatezi din albiile râurilor pentru a nu distruge habitatul natural. Există mai multe sesizări ale cetățenilor privitoare la modul în care au fost defrișați sute de arbori de pe malurile râului Bistrița, dar și pentru că animalele nu mai pot să bea apă din râu datorită amenajărilor realizate de-a lungul albiei. Lucrarea de amenajare a albiei Bistriței se ridică la peste 50 de miliarde lei vechi și a fost achitată mai bine de jumătate până acum. Ceea ce a făcut firma lui Pavel pe albia râului Bistriţa trebuie să facă obiectul unui alt dosar penal.
Cercetat penal pentru vânzarea ilegală a dispensarului din Brădiceni
Până când cineva o să deschidă o anchetă privind distrugerea râului Bistriţa, trebuie spus că primarul are deja un dosar penal, al doilea şi cel mai recent, pentru că a vândut ilegal un dispensar din Brădiceni. Ilegal pentru că dispensatul respectiv face parte din domeniul public al Comunei Peştişani, fiind înscris în registrul imobilelor din patrimoniul primăriei. Pavel a confundat, însă, patrimoniul primăriei cu propria moşie. În 10 decembrie 2008, prin contractul nr. 4842, imobilul este vândut doctorului veterinar Florin Constantin Gorcea. Primarul, ajutat de funcţionari din subordine, a întocmit, în fals, mai multe înscrisuri prin care au certificat faptul că imobilul putea fi înstrăinat. Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a fost sesizat, în 14 iulie 2011, cu privire la acest abuz al primarului Pavel, fiind demarate cercetările împotriva acestuia, în acest moment fiind demarată urmărirea penală.
Avere de nabab, luată la puricat de ANI
În timp ce Peştişaniul se ducea de râpă, primarul Florin Pavel a prosperat din ce în ce mai mult. Suficient de mult încât să atragă atenţia Agenţia Naţională de Integritate, care îi cere acum explicaţii pentru bunurile mobile şi imobile pe care le-a căpătat în cele două mandate. Potrivit declaraţiei de avere, la fiecare început de mandat, lui Pavel i-a răsărit câte ceva în proprietate. În 2005 cumpără un teren agricol de 810 mp şi unul intravilan de 255 mp în Peştişani precum şi o casă de locuit de 58 mp. În 2009, după primul mandat – şi după contractele pentru campus şi reţeaua de apă potabilă – lui Pavel îi apar în declaraţia de avere două terenuri intravilane de 769 respectiv 200 mp precum şi un teren agricol de 280 mp, plus încă o casă de 136 de mp. În anul 2008, Pavel îşi cumpără şi o maşină, Toyota Avensis, al cărei preţ de catalog este de peste 20.000 de euro. La toate acestea se adaugă cei 85.000 de euro pe care Pavel şi soţia sa i-au plătit pentru cofinanţarea de la dispensarul familiei din Peştişani. Şi mai dubioasă este însă apariţia, în spatele acestei clădiri a unei case de locuit P+1 şi mansardă, a cărei valoare, la o minimă estimare, se ridică la peste 100.000 de euro. Şi toate astea din două salarii cumulate, al său şi al soţiei, în valoare de 79.097 lei anual, o subvenţie de la APIA de 4.200 de lei anual, o alocaţie de stat a fiului de 504 lei, la care se adaugă două credite contractate în 2008, unul în valoare de 75.000 de lei şi unul de 15.000 de lei. Dosarele penale ale primarului Florin Pavel sunt multe, fiind imposibil de relatat în doar două pagini de ziar isprăvile acestuia timp de 8 ani în care comuna lui Constantin Brâncuși a devenit o ruină, un șantier părăsit.
M.Popescu
