Sportul de performanţă cere sacrificii, iar pentru antrenorii obişnuiţi cu marile rezultate sunt vremuri delicate. Este şi cazul maestrului Ion Geică, care împreună cu soţia sa, Leontina, lucrează în continuare în slujba boxului românesc. Familia de antrenori emeriţi s-a adaptat cu succes şi acestor timpuri, iar medaliile naţionale şi internaţionale pe care le obţin pugiliştii lor se adaugă la zestrea bogată la care contribuie de zeci de ani. Profesorul Geică recunoaşte însă că baza de selecţie s-a subţiat, iar majoritatea tinerilor care trec pe la sală nu rămân pe termen lung. “E foarte greu. E greu să-i convingem, e greu să-i atragem, dar mult mai greu să-i menţinem. E multă muncă, şi munca e mai mult pentru utilaje acum. De când au apărut telefoanele mobile, reţele de socializare, mai mult le place să butoneze decât să transpire. Speranţa moare ultima, mai găsim copii, sperăm să-i convingem să vină la sală. Numai aşa putem ţine pasul cu rezultatele din trecut. Prin sport dorim să formăm nişte oameni de caracter şi după aceea să facem performanţă şi înaltă performanţă”, a declarat antrenorul. Geică va împlini 62 de ani în primăvară, dar nu vrea să se dezlipească de ringul de box. Se simte cel mai bine lângă sportivi, şi are puterea să meargă mai departe.
“Nu vârsta îşi spune cuvântul, ci fizionomia corporală şi, bineînţeles, cerebelul, mintea. Tot timpul mi-a plăcut să fac un pas înainte, nu înapoi, sunt convins că voi scoate, şi anul acesta, câteva medalii importante, voi reprezenta cu cinste atât judeţul, cât şi oraşele Târgu-Jiu şi Bumbeşti-Jiu. Voinţa, determinarea şi optimismul au rămas”, a precizat maestrul. Antrenorul emerit regretă acum că nu va avea sportivi la Campionatul European de Box Under 22, care va începe la finalul lunii martie. “E un lucru deosebit că oamenii de box din oraş şi cei din Federaţia Română s-au bătut pentru acest Campionat European. E o imagine adusă municipiului Târgu-Jiu. Vor veni peste 300 de participanţi, antrenori, sportivi, şi vor lăsa bani grei în municipiul nostru. Din păcate, nu am niciun sportiv U 22 să participe la competiţie. Îmi pare rău pentru că este pentru întâia oară în istorie când la Târgu-Jiu avem o competiţie europeană”. Geică este convins că această situaţie s-a creat şi din cauza faptului că boxerii cu rezultate importante nu sunt remuneraţi pe măsură, iar copiii nu mai sunt atraşi către sport deoarece factorii locali şi politicienii nu se implică. “Comitetul Olimpic Român şi Ministerul Tineretului Sportului nu reuşesc să-i stimuleze pe tinerii cu rezultate, iar mai departe sportivii consideră că trag ca surdu la vioară, muncesc şi nu beneficiază de nimic. Cât timp reprezinţi România şi aduci un plus de imagine, de ce nu eşti stimulat? De unde să tragă ei concluziile că pot să realizeze ceva? Ca tânăr performer trebuie să răzbeşti prin muncă, prin efort, dar să mai înveţi şi carte. E foarte greu! Din 5 ianuarie 2015, de când s-a inaugurat această sală la Târgu Jiu, peste 850 de copii mi-au trecut prin mâini, dintre aceştia mai am 30, 20 de încredere, şi serioşi 5-6. Acesta e sistemul în ziua de astăzi, dar asta nu se întâmplă numai la noi. E păcat, pentru că la box întotdeauna am fost la nivel înalt”, a spus, mâhnit, Geică.
Gorjeanul speră ca factorii locali să-şi îndrepte atenţia şi către box, pentru că legea le permite, dar nu le impune. “Avem sprijinul autorităţilor, dar la nivel mai mic. Nu mai suntem stimulaţi, respectaţi, apreciaţi sau mediatizaţi cum eram înainte. S-a dat acum o lege că poţi să investeşti în sport, iar investind în sport, investeşti în copiii tăi. Spune că se poată da bani, dar nu a impus nimeni asta. Pot să zică că au alte priorităţi. Dacă e ceva mai important decât sănătate copiilor tăi, eu cred că au ales calea greşită. Vreau să mulţumesc conducerii clubului Pandurii, domnului Mihai Prunariu, şi domnului inspector şcolar general Ion Işfan. Fără sprijinul lor nu am fi putut”. Boxul se loveşte şi de alte probleme, iar deciziile arbitrilor au fost mereu un subiect delicat. Geică spune că s-a obişnuit deja cu aceste lucruri, iar realitatea din ring nu se reflectă întotdeauna pe podium. “Am fost frustrat la Campionatul Naţional de Fete care a avut loc la Saturn în Mangalia, în iulie-august, şi atât Roxana Pătraşcu, cât şi Ana Maria Bocean au fost neîndreptăţite şi nu au luat titlul de campioane. Aşa se întâmplă în boxul nostru, cluburile din Bucureşti sunt avantajate. Ne-am obişnuit cu problemele acestea. Am destui ani de când sufăr în colţul ringului, şi atunci când vreau să mă bucur de victorie, decizia este inversă. Uităm după câteva zile, câteva săptămâni, şi o luăm de la capăt, pentru că dorim să formăm, să creştem şi să educăm nişte sportivi”, a declarat antrenorul. Satisfacţia rezultatelor deosebite îl ţin conectat încă la fenomen pe Ion Geică. Maestrul spune că a trăit cele mai frumoase momente din viaţă lângă ringul de box. “În 1989, la Oradea, când am scos primul campion naţional al judeţului Gorj, pe Sorin Dima, la categoria 51 de kilograme, a fost cea mai fericită zi din viaţa mea. Am avut mulţi sportivi de valoare. Petrişor Gănănău a făcut istorie în boxul românesc 7-8 ani de zile, are 4 medalii europene şi 3 mondiale, performanţe greu de egalat. Am fost la multe competiţii internaţionale, te îmbătrâneşte cu câţiva ani să stai în tribună şi să-ţi vezi elevul în ring, dar am avut satisfacţii deosebite. Le spun şi elevilor mei când boxăm la competiţiile oficiale, că nu-i român precum olteanul, nici oltean precum gorjeanul. Noi, gorjenii, am dominat boxul oltenesc în ultimii 20-25 de ani prin rezultatele lui Gănănău, Tărău, Romencea sau Ciobanu, lor trebuie să le calce pe urme”.
Andrei Musteţ este noul campion “fabricat” de familia Geică. Cu o ambiţie ieşită din comun şi cu o maturitate care îi depăşeşte vârsta, Andrei a reuşit, la 14 ani, să se impună la categoria 56 de kilograme. După aurul naţional, a urmat bronzul european la cadeţi, iar Ion Geică spune că aceste rezultate au venit şi din dorinţa enormă a lui Andrei de a face performanţă. Din nefericire, sportivul nostru a intrat accidentat în ring, în semifinală, chiar şi aşa a pierdut prin decizie împărţită.
“Trebuie să şi vrei. Cu Andrei Musteţ facem şi sâmbăta şi duminica, 2 antrenamente pe zi, pentru că vrea, îi place, şi a demonstrat-o prin rezultate. E un băiat puternic, care ar face şi 18 ore din 24 antrenament, mai rar ca el. Să sperăm că se va reface complet după accidentarea la spate. A reluat antrenamentele după sărbători”.
Musteţ: “Vreau să fiu cel mai bun!”
Andrei Musteţ este mândru că a putut să-şi reprezinte ţara pe trepte înalte ale performanţei şi a văzut ce înseamnă să boxezi la un nivel ridicat. Deşi este crud în fenomen, este conştient că investiţiile în acest sport s-ar putea transforma în rezultate şi mai însemnate. De aceea, Andrei speră ca oamenii cu funcţii să-şi întoarcă faţa şi către box. “Am avut foarte multe de învăţat din această experienţă, am avut adversari cu 40-45 de meciuri internaţionale, din ţări mai dezvoltate care investesc în sport, eu eram la primul meci. Sper să-şi dea seama şi oamenii din ţara asta, politicienii, şi cei din Federaţie că putem avea foarte mari performanţe dacă se investeşte în acest sport”, a declarat pugilistul.
Campionul gorjean a prins gustul meciurilor internaţionale şi ţinteşte acum campionatele mondiale. “A fost un an plin de bucurii şi satisfacţii, am atins apogeul carierei mele şi îmi doresc să ajung cât mai sus, să trec de Europene şi să ajung la Mondiale. Pentru mine a fost o mare bucurie, antrenamentele şi munca au dat roade şi sunt foarte mândru că am reprezentat România şi am reuşit să aduc o medalie acestei ţări minunate. Nu vreau să fiu nici al treilea, nici să iau locul doi, vreau să fiu cel mai bun. Pentru mine nu a însemnat prea mult medalia de bronz la europene, voiam să fiu campion, pentru asta mă pregătesc. Asta mă face să merg mai departe, dorinţa de a fi cel mai bun”. Din nefericire, Andrei nu s-a vindecat complet după accidentarea suferită la Europene, dar a revenit la antrenamente. Sportivul a explicat că a avut mult de furcă din cauza durerilor la spate, iar medicii sunt rezervaţi în ceea ce priveşte o carieră în boxul profesionist. “Acum port un brâu pentru a-mi diminua durerile. Am boxat cu un stângaci în semifinale şi trebuia să fac mereu eschive, nu puteam din cauza durerii, am pierdut prin decizie împărţită. Abia mai puteam să stau în picioare, m-am gândit că totul s-a sfârşit, din fericire, nu a fost aşa rău şi mă bucur foarte mult că m-a ajutat Dumnezeu să trec peste această accidentare. Mi-a ridicat foarte multe semne de întrebare. Aş fi vrut să trec la profesionişti, dar m-a derutat această accidentare. Am probleme la ambii muşchi de la spate, iar recuperarea poate să dureze şi doi ani. Muşchii nu se vor recupera niciodată complet, dacă îi forţez prea tare se pot rupe. Ştiu că viitorul meu e incert”, a spus Andrei.
Dacă spatele nu i se va vindeca în totalitate, Musteţ vrea o carieră în Poliţie. Campionul nu se gândeşte să-şi părăsească ţara, şi are deja planuri să-şi întemeieze o familie în Capitală. “După liceu vreau să merg la Academia de Poliţie. Până în clasa a XII-a o să fac box, pentru că îmi place şi mă ajută şi la condiţie fizică. Si tatăl meu a fost jandarm, m-a inspirat, vreau să am un serviciu stabil, să-mi fac o familie, şi să rămân în România. Vreau să stau acasă, nu plecat”, a afirmat Musteţ.
Nu numai băieţii din Gorj sunt tari pe pumni. Fetele pregătite de Ion şi Leontina Geică ţin ştacheta sus, atât în ţară, cât şi peste hoatre. Deşi este proaspătă în “nobila artă”, Ana Maria Bocean se poate lăuda, la 16 ani, cu performanţe de invidiat.
“Nu m-am apucat de foarte mult timp de box, am aproape un an şi ceva. Aveam mult timp liber, dar nu m-am gândit că o să ajung aşa departe. Am luat aurul la Cupa României, argintul la un turneu internaţional din Italia, apoi locul doi la Campionatul Naţional din această vară. Rezultatele mă motivează, vreau să ajung cât mai departe”, a declarat sportiva. Ana Maria a mai spus că trebuie să treacă de anumite prejudecaţi, dar şi de deciziile care, uneori, o dezavantajează în ring.
“A fost frustrant, dar o să mă pregătesc şi vreau să am rezultate mai bune. Îmi propun să ies campioană în acest an. Este greu ca fată, sunt critici, până şi la şcoală din partea profesorilor. E greu să împac şcoala şi boxul, dar şcoala e primul plan”, a spus Ana Maria.
Ion Geică a fost declarat antrenor emerit în anul 2001 şi este cetăţean de onoare al oraşului Bumbeşti-Jiu.
Cătălin Pasăre
Îi mulțumesc antrenorului Ninel Geică, pentru dăruirea și pasiunea pe care o are pentru nobila artă…doar așa mai auzim de județul nostru,acolo unde suntem împrăștiați prin lume… Multă sănătate și putere de muncă, pentru mulți ani înainte și multe succese îi dorește Valentin Gheorghiță!