Luna iulie se anunță una plină cu evenimente culturale în comuna Polovragi. Autoritățile vor organiza Tabăra de sculptură „Simboluri Dacice în Arta Lemnului din România”, Festivalul Național de Folclor Pastoral „Cheile Oltețului”, „Nedeia de Sfântul Ilie” și Festivalul „Bucătăria tradițională românească”.
Centrul Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj, în parteneriat cu Primăria și Consiliul Local Polovragi și cu Asociația pentru Dezvoltare Locală și Parteneriat Comunitar Polovragi, organizează ediția a VI-a a Taberei de sculptură „Simboluri Dacice în Arta Lemnului din România”. În acest an, cinci sculptori din Cluj, Vâlcea, Bihor, Vrancea și Gorj promit să realizeze sculpturi deosebite în lemn.
Deschiderea taberei are loc sâmbătă, 1 iulie, în spațiul special amenajat pe platoul din fața Mănăstirii Polovragi, începând cu ora 11.00, iar închiderea va fi duminică, 9 iulie, la ora 13.30.
„Tabăra de sculptură este un proiect inițiat de Ion Cepoi și Pompiliu Ciolacu în anul 2018 și are ca obiective principale conservarea și promovarea locală, regională și națională a simbolurilor dacice păstrate de-a lungul timpului în arta lemnului din România, precum și creșterea vizibilității culturale și turistice a zonei. Sculpturile create în timpul taberei au adus mai mulți turiști în zona de sub munte, iar acest lucru îl arată pensiunile pline. Continuitatea și păstrarea tradițiilor în Polovragi sunt preocupări care dovedesc dragostea pe care o au oamenii pentru trecut”, spun organizatorii.
Adrian Ion Voican, sculptor în lemn cu drujba, născut în Măldărești, județul Vâlcea, Gheorghe Bostănică – sculptor în lemn cu drujba, născut în Jariștea, județul Vrancea, Nicolae Rotaru – sculptor născut în Crasna, județul Gorj, Ștefan Bara – sculptor, născut în Fildu de Sus, județul Sălaj, Radu Florin Lazăr, cioplitor în lemn, născut în Dobrești, județul Bihor, sunt pentru nouă zile la Polovragi.
Tabăra de sculptură este unul dintre cele mai importante obiective turistice din zona de sub munte, obiectiv pe care nu ar trebui să-l ratați dacă vă aflați în apropiere.
Luna culturii polovrăgene
Mai apoi, în data de 19 iulie se va desfășura a V-a ediție a Festivalului Național de Folclor Pastoral „Cheile Oltețului”, iar în data de 20 iulie are loc cea mai veche nedeie din țară – Nedeia de la Polovragi. Cele trei evenimente fac parte din „Luna Culturii Polovrăgene”.
Festivalul național de folclor pastoral „Cheile Oltețului” are în vedere, între altele, conservarea și popularizarea tradițiilor locale legate de viața păstorilor și de fenomenul transhumanței.
Festivalul este deschis formațiilor artistice de amatori (ansambluri folclorice, grupuri folclorice, echipe de dansuri, soliști vocali si instrumentiști), formate din participanți de toate vârstele. Participarea se realizează pe bază de invitație transmisă de organizatori. Numărul formațiilor este limitat.
Iar „Nedeia de Sfântul Ilie” se ține ca în fiecare an în data de 20 iulie. Bâlciul rămâne atracția principală, pentru că aici se fac schimburi sau se cumpără tot felul de obiecte gospodărești, hamuri, frânghii, șei și alte obiecte necesare pe tot parcursul anului și nu numai.
„Nedeia de Sfântul Ilie din Polovragi este un prilej de a admira frumusețea și sobrietatea costumului popular polovrăgean, o ocazie de a contempla măiestria și arta populară, dar și implicarea coordonatorilor și susținătorilor pentru conservarea tradiției românești”, susțin organizatorii.
Ateliere de gătit în aer liber
Pentru prima dată la Polovragi se organizează un simpozion de gastronomie. Timp de două zile, reprezentanți ai culturii din Dolj, Olt, Vâlcea și Gorj își dau întâlnire pentru a participa la atelierele de gătit în aer liber. Bucătăria tradițională este diversă şi cuprinde nenumărate obiceiuri şi tradiţii culinare, mâncăruri specifice, împreună cu obiceiuri provenite prin intersectarea culturii gastronomice cu tradiţii ale altor popoare. Bucătăria din zona de sub munte cuprinde atât bucate de zi cu zi, cât şi preparate speciale de sărbătoare, adică bucate de praznic rânduite în funcţie de anotimpul şi sărbătoarea pomenită. Un loc aparte îl au dulciurile, plăcintele și dulceţurile.
„Praznicele rânduite de biserică au adus un aport deosebit în cultura gastronomică românească, aducând o gamă foarte bogată de bucate de sărbătoare. Specifice praznicelor sunt mâncăruri precum cârnaţi, caltaboşi, piftia, cozonacul, sarmale. Micul dejun poate fi alcătuit din produse lactate: lapte, brânză, iaurturi, brânzeturi proaspete sau fermentate; produse din carne: salam, şuncă, slănină; ouă preparate fierte, omletă, ochiuri sau în diverse combinaţii cu legume şi carne, fructe proaspete sau preparate sub formă de gemuri sau dulceţuri”, anunță reprezentanții Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Gorj. Dar pentru a afla mai multe despre aceste rețete și a gusta din mâncărurile care se vor prepara în țest, sunteți așteptați în zilele de 8 și 9 iulie în comuna gorjeană Polovragi.
I.I.
