La ora actuală, la Peştera Muierilor din Baia de Fier se află în derulare o amplă campanie de lucrări ştiinţifice. Începute în urmă cu trei ani, cercetările se efectuează de către personalul ştiinţific din cadrul Institutului Naţional de Speologie “Emil Racoviţă” din Bucureşti, cu susţinerea zonală din partea Clubului Montan White Wolf şi a Primăriei Baia de Fier.
Anual zeci de mii de turişti din ţară şi din străinătate îşi poartă paşii prin Peştera Muierilor, în întunericul abia sfâşiat de proiectoare. Toţi rămân puternic impresionaţi de acţiunea monumentală a naturii. De efortul titanic al apei de a străpunge muntele şi apoi de a înfrumuseţa sălile şi culoarele cu multitudinea de stalactite, stalagmite, coloane, dantelării şi multe alte tipuri de formaţiuni specifice mediului subteran.
Cu toate că se ştiu atât de puţine despre acest monument natural şi istoric, enigmele se lasă greu dezvăluite. În prezent se află în derulare o amplă campanie de lucrări ştiinţifice. Începute în urma cu trei ani, cercetările se efectuează de către personalul ştiinţific din cadrul Institutului Naţional de Speologie “Emil Racoviţă” din Bucureşti, cu susţinerea zonală din partea Clubului Montan White Wolf şi a Primăriei Baia de Fier. Trei proiecte de cercetare fac obiectul lucrărilor care vizează situaţia antropologică şi influenţa factorilor de mediu asupra peşterii. Se monitorizează permanent aspecte privind temperatura, umiditatea, compoziţia apelor, concentraţia gazelor, depunerile de calcar şi altele. De asemenea, se amenajează ateliere pentru cercetările necesare în vederea stabilirii condiţiilor de viaţă desfăşurate de animale şi oameni de-a lungul istoriei.
Cartea de vizită a Peşterii Muierilor
Pentru cei care încă nu au păşit în unitatea etalon a sistemului speoturistic românesc, Peştera Muierilor îşi dezvăluie o mică parte din cartea de vizită: vechime aproximativă 4 milioane ani; lungime cartată – 7 km; configuraţie – patru nivele din care unul turistic (etajul 4) şi trei ştiinţifice (în cercetare); fosile umane descoperite: fragmente de oase provenind de la trei indivizi diferiţi – fragmentele de craniu aparţinând unui individ de sex feminin au fost aproximate la 30.000 ani vechime; fosile de animale nordice: mamutul, rinocerul Siberian, ursul (183 de resturi scheletice de ursus spelaeus), leul de peşteră, lupul, hiena peşterilor (hyaena spelaea), vulpea (canis vulpes fosilis), capra ibex, mistreţul, diverse rozătoare – cu caracteristicile specifice acelor perioade. Peştera Muierilor a fost folosită pentru adăpostirea populaţiei din zonă în vremuri de restrişte. A fost introdusă în circuit turistic regulat în anul 1934; este electrificată în anul 1958. Temperatura din peşteră este de +10 grade Celsius, medie şi constantă, iar umiditatea se încadrează între 40 – 90% în funcţie de anotimp.
Minodora Sucea
