Cu o săptămână înaintea începerii Campionatului Naţional de Fotbal, cunoscut sub numele tradiţional de Liga I, Clubul de fotbal Pandurii Târgu-Jiu revine în Divizia Naţională. Vreme de un an de zile, nimeni n-a sesizat că adevăratul antrenor al acestei echipe modeste a fost Marin Condescu, pentru că eforturile lui au menţinut echipa de două ori în Divizia Naţională, în ciuda jocului modest al fotbaliştilor.
Tot cu o săptămână înainte, au plecat în concediu de odihnă în grup toţi minerii de subteran, altădată mândria Gorjului, acum, un rest de organigramă în cea mai distructivă reformă din câte au existat în România.
Modelul reformei din minerit se va aplica şi compartimentelor bugetare, unde legile lui Boc vor cădea precum ploile din Moldova, măturând familii şi interese de altă culoare decât cea portocalie.
Lumea comentează pe rupte minunile din spectrul politic, gândindu-se la terciul care a guvernat România din 2005 încoace. Majorităţile prezidenţiale, cu minorităţile naţionale şi cele politice, au distrus toată încrederea românilor în democraţie.
În acest exerciţiu de distrugere, fotbalul a apărut la momentul oportun, fie că s-a numit „Trupa lui Săndoi”, „Autobaza lui Cârţu”, sau „Amalgamul lui Ciobi”. În spatele tuturor jocurilor de culise şi al arbitrajelor, se afla Marin Condescu, omul surprizelor care scoate mereu aşii din mânecă.
Am văzut din întâmplare un protocol ţinut la dospit, pe baza căruia minerii din cariere ar trebui să doneze 7% din salariul lor pentru sinistraţi.
Cum legile împiedică colecta din salarii, s-a mai încercat aducerea în teritoriul plăţilor lunii iulie a primelor de Ziua Minerului, despre care nu se ştie când se va ţine, mai ales acum când o parte din mineri se află timp de trei săptămâni de zile în concediu.
Până atunci, Condescu are de rezolvat centrifugarea echipei de fotbal Pandurii Târgu-Jiu şi de a accepta lovitura de pedeapsă de la Federaţie, la Târgu-Jiu sosind în prima etapă chiar vice-campionii României.
Unul dintre angajaţii din minerit spune că închiderea mineritului de subteran este o ambiţie inumană, întrucât ţara mai are nevoie de oameni care să sape tunele, iar facultatea de profil de la Petroşani a închis deja secţia de profil. Cum Marin Condescu n-a fost şi nu poate fi mai mult decât lider de sindicat, om de afaceri şi preşedinte de club sportiv, este limpede că în judeţul Gorj nici un politician nu-l poate deroga, deşi mulţi mineri nu-l mai recunosc în postura în care se află.
Notă: minerul de subteran, care semna cu degetul pe 4-5 salarii, a ajuns să primească un sfert din salariul unui şef de formaţie de lucru. Atâta preţ se pune pe munca adevărată din România.
Constantin Bunilă
