Liga Femeilor Gorjene „Arethia Tătărescu”, într-o retrospectivă aniversară

630

Pe 28 martie 1996, Liga Femeilor Gorjene își completa titulatura cu numele Arethiei Tătărescu, personalitate remarcabilă din domeniul activismului social filantropic, care înființase, în perioada interbelică, cea mai cunoscută organizație de femei din Gorj. Am folosit prilejul împlinirii a 25 de ani de la acea dată, pentru a sta de vorbă cu doamna Gabriela Popescu, persoana care a condus destinele acestei organizații până în anul 2019 și care, în momentul de față, este președinta de onoare a Ligii Femeilor Gorjene „Arethia Tătărescu”.

Adina Andrițoiu: Știu că ideea înființării unei organizații de femei în Gorj a apărut în primii ani după schimbarea de regim din decembrie 1989, în parte pe fondul lipsei unei structuri specifice, care să înlocuiască organizațiile de femei integrate Partidului Comunist Român și care aveau o puternică amprentă politică. De ce să nu o recunoaștem, erau organizații-satelit, care serveau mai mult propagandei de partid, fără ca femeile să poată constitui, în interiorul acestora, nuclee de interes pe teme care le-ar fi putut atrage cu adevărat. Cum a fost în cazul Ligii Femeilor Gorjene?
Gabriela Popescu: În anul 1992, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Târgu Jiu s-a înființat Școala Sanitară Postliceală „Carol Davila”, filiala Târgu-Jiu. Școala a funcționat sub egida Confederației Naționale a Femeilor din România, cu sediul la București, a cărei președintă era doamna dr. Mioara Mincu. Fiind o structură mult prea mare, se impunea ca și la nivel local să se înființeze o organizație de femei sub egida căreia să-și desfășoare activitatea școala. Astfel, la 15 octombrie 1992, prin eforturile unui comitet de inițiativă format din 21 de membre fondatoare, se înființează Liga Femeilor Gorjene, ca organizație apolitică, non-profit. Comitetul de conducere era format din: președinte – Popescu Gabriela, profesoară, vicepreședinte – Mischie Maria, contabilă, secretar – Văduva Adriana, metodistă.

A.A.: Din câte am cercetat, la vremea respectivă nici nu exista o legislație specifică pentru organizațiile de acest tip, nonguvernamentale și non-profit, astfel că s-a apelat la o lege din anul 1924, care dădea dreptul cetățenilor la asociere. Care erau obiectivele Ligii Femeilor Gorjene, a cărei președintă erați și cum s-a ajuns la completarea numelui acesteia?
G.P.: Liga Femeilor Gorjene își propunea să coordoneze activitatea femeilor din Gorj privind egalitatea de șanse în muncă, familie, societate, fără discriminări etnice, rasiale sau religioase, apărarea valorilor culturale ale județului, tradițiile și spiritualitatea gorjeană. În primăvara anului 1995 am cunoscut-o pe doamna Sanda Tătărescu Negropontes care venise la Gorj cu ocazia rezolvării unor probleme legate de proprietățile moștenite de la părinți. După un dialog punctual, am convins-o să dăm organizației noastre numele mamei dumneaei. De fapt, propunerea venise de la doamna Zoia Cârlugea, membră a Ligii, mie revenindu-mi sarcina de a rezolva problema. Așadar, în anul 1996, Liga Femeilor Gorjene își schimbă denumirea în Liga Femeilor Gorjene „Arethia Tătărescu”, începând cu data de 28 martie, prin sentința civilă nr. 55 a Judecătoriei Târgu-Jiu.

A.A.: Deci, anul acesta se împlinesc 25 de ani de activitate a Ligii Femeilor Gorjene „Arethia Tătărescu”, dar și 29 de ani de când Liga Femeilor Gorjene, așa cum a fost ea creată inițial, și-a reluat activitatea în județ. Cum s-au adaptat membrele Ligii la noua deschidere socială și la noile posibilități de evoluție personală?
G.P.: Dacă la data înființării Liga avea 21 de membri, în anul 1996 ajunsese la peste 100 de membri. Venind din trecut, cu o moștenire grea, femeile se identificau mai mult cu familiile lor decât cu ele însele, având o mare grijă față de ceilalți și mai puțin de ele. Era nevoie de o transformare atât la nivelul fiecărei femei în parte, cât și la nivelul societății. De aceea, trebuia să încercăm să ne redefinim propriile portițe de evadare și afirmare. Mergând pe această cale, Liga Femeilor Gorjene „Arethia Tătărescu”, prin activitatea desfășurată, cu consecvență și devoțiune, a încercat să se apropie de problemele și prioritățile femeilor, să le fie alături, să le dea un sfat în situații limită și să le sprijine când aveau nevoie. Sub patronajul Ligii Femeilor Gorjene „Arethia Tătărescu”, în anul 1995 ieșea prima serie de 200 absolvente ale Școlii Sanitare Postliceale „Carol Davila”, de asistente medicale care aveau șansa să-și găsească un loc de muncă. În proporție de 70%, acestea s-au angajat atât în Gorj, cât și în alte județe. Liga Femeilor Gorjene „Arethia Tătărescu” și-a propus și a reușit să desfășoare acțiuni complexe în domeniul social-umanitar la Căminul de bătrâni Dobrița și la Căminul Spital Suseni unde, pe lângă darurile oferite de Sfintele Sărbători de Paști și Crăciun, o parte din membrele Coralei „Măiastra” a Bisericii „Sf. Apostoli Petru și Pavel” din Târgu-Jiu au încântat cu vocile lor sufletele asistaților social, care au avut astfel posibilitatea să asculte colinde tradiționale de sărbători. Ani la rând, membrele Ligii au mers la grădinița din Vădeni și la grădinița specială din Târgu-Jiu, oferind în dar dulciuri și hăinuțe copiilor, de Ziua Copilului și de Sfintele Paști.
În colaborare cu Asociația „Vasiliada”, patronată de Sfânta Arhiepiscopie a Craiovei, s-a realizat programul „O masă caldă la patul tău”, pentru zece persoane cu handicap. Apoi, tot în colaborare cu Asociația „Vasiliada”, s-a desfășurat programul de educație creștină a copiilor preșcolari prin învățarea de cântece și poezii cu caracter religios și oferirea de daruri de Moș Nicolae (la grădinițele din străzile Siret și Bradului, timp de un an, între 2001-2002, derulat săptămânal). Pentru copiii proveniți din familii defavorizate din ciclul gimnazial s-au organizat cursuri de inițiere pe calculator, care s-au desfășurat la Casa de Cultură a Sindicatelor din Târgu-Jiu. Membrele Ligii au inițiat multiple simpozioane pe diferite teme și cu acest prilej au fost organizate expoziții de goblenuri, cosmetice, tricotaje și confecții, cu vânzare.
În 1998, cu ocazia simpozionului „Arethia Tătărescu”, s-a organizat și o expoziție de tapiserie a doamnei Ileana Geolgău, care a creat adevărate opere de artă, tapiserii având incluse simbolurile operei lui Constantin Brâncuși: Masa, Poarta, scaunul, oul. În cadrul acestui simpozion, doamna Sanda Tătărescu Negropontes, fiica ilustrei familii Gheorghe și Arethia Tătărescu, a acceptat, la propunerea conducerii Ligii, funcția de președintă de onoare în memoria mamei sale. De asemenea, împreună cu doamna Sanda Tătărescu Negropontes, Liga Femeilor Gorjene „Arethia Tătărescu” a organizat comemorarea Arethiei și a lui Gh. Tătărescu la Mânăstirea Crasna, unde aceștia au consolidat biserica și au construit diverse clădiri și anexe.

A.A.: Așa cum familia Tătărescu a făcut în timpul vieții, mă refer la implicarea în construcția și reparația de biserici și mânăstiri, Liga a continuat astfel de inițiative, de sprijinire a unităților de cult și de promovare a educației religioase printre copii, cum deja ați menționat.
G.P.: Într-adevăr, în 1996 ne-am implicat, împreună cu preotul Șoangher Pantelie, parohul de atunci al Bisericii „Sf. Arhangheli Mihail și Gavril” și am înaintat mai multe adrese și memorii pentru restaurarea picturii exterioare și interioare a bisericii. Din păcate, acest mare proiect a rămas nefinalizat din cauza birocrației Direcției de Monumente Istorice din cadrul Ministerului Culturii. Pentru a salva pictura exterioară, Liga Femeilor Gorjene „Arethia Tătărescu” a achiziționat tablă galvanizată și a comandat jgheaburi și burlane care s-au instalat la acoperișul bisericii. Aproape anual am participat la comemorarea eroilor de la Jiu, coparticipând la simpozioane și depunând coroane de flori la Mausoleul Ecaterinei Teodoroiu și la Podul Jiului. În domeniul cultural-educativ, Liga a organizat mai multe lansări de carte, sponsorizând și ajutând la debutul unor tineri scriitori. În data de 16 octombrie 1996 ne-am ocupat de lansarea cărții „Gheorghe Tătărescu. Mărturii despre istorie”, în prezența doamnei Sanda Tătărescu Negropontes, care s-a îngrijit de editarea acestui volum, carte care a avut un impact deosebit asupra publicului. Prin intermediul bibliotecii de la Casa de Cultură a Sindicatelor, unde mi-am desfășurat activitatea aproape 30 de ani, am îndemnat tinerii spre lectură și am îndrumat lectura acestora.
Împreună cu Inspectoratul de cultură Gorj, prin directorul de atunci, prof. Viorel Gârbaciu, Liga a organizat o Gală a spiritualității gorjene și Ziua Femeii, între anii 1996-1998, iar în martie 1997, împreună cu Fundația Culturală „Constantin Brâncuși”, am organizat simpozionul „Constantin Brâncuși – 40 de ani de nemurire”. În dorința de a ne apropia de tinerele fete, am organizat o seară dansantă cu tombolă la Colegiul „Ecaterina Teodoroiu”, cu care prilej eleva Oana Săvescu și-a prezentat creațiile vestimentare. Considerăm că astfel am încurajat-o la debut pe tânăra creatoare de modă de mai târziu. Am inițiat întâlniri ale tinerelor fete cu medici pe teme de igienă personală, sănătate, planificare familială. În anul 1997 a fost remaniat comitetul de conducere al Ligii Femeilor Gorjene, astfel: președinte – Popescu Gabriela, vicepreședinte – Zoia Cârlugea, secretar – Corina Văcăroiu.

A.A.: Și totuși, schimbările sociale, relativa relaxare în domeniul călătoriilor, au adus și nedorite efecte pentru femeile care nu cunoșteau capcanele societăților liberale din Vest. Mă refer la traficul de femei în scop de prostituție, un adevărat flagel care afectează mii femei din fostele țări comuniste.
G.P.: Din anul 2000, Liga Femeilor Gorjene „Arethia Tătărescu” se implică în combaterea traficului de femei cu ajutorul Organizației Internaționale a Migrației București. Participă la seminarii pe tema migrației și reușește, timp de șase ani, să acorde asistență victimelor traficului de femei. Astfel, prin activități specifice, am reușit să acordăm unui număr de peste 40 de fete traficate consiliere psihologică, educațională, medicală și juridică, ne-am ocupat de reintegrarea lor socială și profesională, am inițiat campanii de informare și prevenire a traficului de femei. Mai mult, cu ajutorul financiar al O.I.M. București, am construit o frizerie pentru o tânără de 17 ani care fusese traficată și avea calificare de frizer și care își câștigă existența și în prezent de pe urma acestui proiect. Sigur, au fost mult mai multe activități, sigur nu am reușit să facem tot ce ne-am propus. Uneori am fost obstrucționați în a ne realiza proiectele noastre. A fost mult, a fost puțin, noi atât am reușit! A fost greu, a fost ușor? Acum, uitându-mă în urmă, pot spune că de multe ori a fost greu. Munca pe care noi am desfășurat-o a fost voluntară. A fost greu să facem rost de bani, să ne putem desfășura proiectele, ne-am implicat doar câteva membre și uneori am fost umilite, alteori mințite, uneori a fost obositor, dar la final, când trăgeam linie, era acea satisfacție, mulțumirea că nu ne-am descurajat, că am reușit să facem ceva pentru semenii noștri și am mers mai departe. Multe membre s-au retras încet, încet, fiindcă această muncă presupunea efort și timp după orele de serviciu. Unii au încercat să ne atragă în jocuri politice, dar noi am rezistat și am rămas o organizație apolitică, așa cum ne-am propus și cum fusese și Liga Națională a Femeilor Române din Gorj, condusă de Arethia Tătărescu.

A.A.: Și de la a cărei înființare în 1921, se împlinesc anul acesta 100 de ani!
G.P.: Vreau să mai subliniez că au fost 28 de ani în care niciodată nu am lipsit de sărbători cu daruri pentru cei defavorizați. Și asta datorită unor doamne inimoase care, lăsându-și uneori în zile de sărbătoare familiile, au mers să aducă zâmbete și bucurii celor mai puțin norocoși. Să reamintim câteva nume: Zoia Cârlugea, Corina Văcăroiu, Adriana Văduva, Georgiana Popescu, Doina Sârbu, Diana Gaiță, Maria Bogdan, Nina Voican, Anca Toma, Gabriela Popescu. Apoi, membrii de la Corul Bisericii „Sf. Apostoli Petru și Pavel”: Zoia Cârlugea, Ion Pința, Maria Coroboianu, Octaviana Șandru, Camelia Brehui, Marius Tiriplică, Mihaela Dragomir, Teodora Dobre, Daniela Rolea, Adriana Arjoca etc. Și nu în ultimul rând, trebuie să-i amintim pe sponsorii noștri: Guardo Tour (Radu Ciobanu, fără care nu am fi putut ajunge cu darurile), Marius Groza, care ne-a ajutat cu bani, obiecte, electronice (televizoare pentru Căminul de bătrâni Dobrița), aparate electrice etc. Mă înclin și fac o reverență de mulțumire tuturor!
Acum vă revine vouă, celor care ați preluat conducerea organizației, să continuați activitatea și să adunați în jurul vostru oameni tineri, care să înțeleagă rolul acestei asociații, de a sprijini și ajuta femeile aflate în situații mai grele, dar și pe cele care doresc să desfășoare activități lucrative, însă nu au nici un ajutor. Ca președintă de onoare, voi fi mereu alături de voi, de tine, Adina Andrițoiu, în calitate de președintă, de celelalte membre ale Consiliului Director – Carmen Corina Văcăroiu, vicepreședintă, și celelalte trei membre, Adriana Pîrvulescu-Semen, Hermina Udrescu și Gina Vîlceanu, precum și Victoria Giorgi, secretar. Mult succes!

A.A.: Vă felicit pentru tot ce ați făcut și vreau să cred că și noi, cele care am preluat conducerea acestei organizații la finalul anului 2019, vom reuși să facem, măcar în parte, ceea ce ați reușit dumneavoastră. Trebuie să spun că, deși a trecut mai mult de un an, am avut doar un scurt răgaz pentru a desfășura acțiuni umanitare, având în vedere izbucnirea pandemiei și limitările drastice de mișcare în perioada stării de urgență și chiar mai târziu, în perioada stării de alertă. Am reușit, totuși, să oferim daruri de sărbători beneficiarilor de la Complexul de Îngrijire și Asistență Socială Dobrița – Runcu. Ni s-au alăturat o parte din Corala Bisericii Sf. Apostoli Petru și Pavel din Târgu-Jiu, precum și elevi și cadre didactice de la Școala Gimnazială „Sfântul Nicolae” din municipiu.
Ulterior, am reușit să ajutăm o mamă singură, cu doi copii minori, cu probleme de sănătate, să achite o parte din facturile la utilități ale locuinței, precum și să achiziționeze ochelari de vedere pentru unul dintre copii. Sponsorizarea a venit din partea firmei Aprilia SRL din Târgu Jiu.
În toamna anului trecut, ne-am implicat într-un proiect cultural de suflet, dedicat în egală măsură lui Constantin Brâncuși și Arethiei Tătărescu, cea care i-a comandat marelui sculptor ridicarea monumentelor dedicate eroilor gorjeni căzuți în Primul Război Mondial. Rezultatul a fost filmul „Omagiu lui Brâncuși”, care cuprinde piese muzicale scrise pentru operele brâncușiene și interpretate de artistul Sergiu Cioiu. Proiectul s-a derulat împreună cu Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România, Primăria Municipiului Târgu Jiu, Centrul de Cercetare, Documentare și Promovare „Constantin Brâncuși” și Asociația Acasă la Brâncuși. Iar anul acesta am lansat o carte care documentează istoricul clădirii ridicate pe cheltuiala Ligii Naționale a Femeilor Gorjene în anul 1926, ca sediu al Muzeului Gorjului, dar și ca sediu al organizației conduse la acea vreme de Arethia Tătărescu.
În final, să urăm împreună mulți ani de activitate Ligii Femeilor Gorjene „Arethia Tătărescu”, multe acțiuni în sprijinul femeilor și copiilor, al culturii și tradițiilor gorjenești!
A consemnat Adina Andrițoiu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here