Licenţe şi confuzii la marginea drumului Motru – Miculeşti

251

poza bunilaDespre istoria drumului comunal Motru-Miculeşti se pot scrie volume, mai ales că acest drum reprezintă cea mai veche legătură dintre fostele comune Miculeşti şi Ploştina a căror istorie coboară în timp cu 500 de ani în urmă.

Exploatările miniere de la suprafaţă şi subteran au condus la diferite schimbări de trasee acest drum rămânând în ciuda tuturor modificărilor artificiale de relief, varianta cea mai sigură pentru legătura dintre Miculeşti şi Motru.

Drum comunal, drum de incintă, drum judeţean

În ultimii 15 ani drumul Motru – Miculeşti a suferit mai multe încadrări în registrul drumurilor din România. Acest drum a fost reabilitat pe cheltuiala SNLO şi a Consiliului Judeţean, pentru cei 7 kilometri cât are lungimea lui cheltuindu-se în timp peste 100 miliarde de lei vechi. În jurul fondurilor investite în reabilitarea acestui drum au circulat multe ipoteze, banii ajungând chiar subiect de folclor. De 7 ani de zile drumul a decăzut din calitatea de drum judeţean în calitatea de drum comunal aflându-se sub incidenţa consiliilor locale din Motru şi Slivileşti. Anul trecut primarul Dorin Hanu a încercat să instituie restricţii de tonaj pe acest drum la solicitarea locuitorilor cătunului Porcaşa din satul Ploştina, ale căror case suferă acut datorită trepidaţiilor, pereţii lor crăpându-se accentuat an de an. A existat şi un proiect de reabilitare a drumului însă de o parte şi de alta a dealului Zăstrana pe care îl străbate drumul de legătură dintre Miculeşti şi Motru sunt cariere private de unde se extrage cărbunele. Fiecare din aceste cariere realizează producţii importante de pe urma unor licenţe de explorare care presupun extragerea unei anumite cantităţi de cărbune şi prelucrarea masei de steril până la un metru, doi adâncime.

Şefii din mineritul de stat tac complice

Am încercat în nenumărate rânduri să obţin o poziţie limpede a celor care se pregătesc să închidă mineritul de subteran şi toată lumea tace indicând cu obstinaţie că trebuie să ne adresăm actualei conduceri a SNLO. Ca unul care a trăit printre mineri din 1966 încoace şi care a cunoscut şi corifeii şi pigmeii mineritului mi-am dat seama că actualele conduceri sunt nişte unelte minuscule în mâna unor generali din penumbră. De notat că cele două cariere din cele două părţi ale Dealului Zăstrana exploatează cărbunele din rezervele perimetrelor miniere Leurda şi Ploştina şi a microcarierelor răposatului Colibaba şi nu se poate spune că rezervele de exploatat n-ar permite activitate de lungă durată. Acolo există şi personaje politice din lumea contemporană şi chiar din administraţiile locale cu excepţia primarului Hanu, care au şi utilaje şi acţiuni de pe urma cărora câştigă bani buni sfidând legea conflictului de interese şi alte legi care reglementează statutul alesului public.

Dacă spunem că aceşti oameni şi-au rezolvat problema proprietăţii utilizând numele afinilor înţelegem că în România totul este posibil, chiar dacă uneori se fac înţelegeri de ochii lumii privind construirea unui km de asfalt de pe un drum pe care se iscă praf, prea mult praf în urma unui transport de eficienţă al masei de cărbune. Directorul Carierei Roşiuţa nu a vrut să discute nimic despre problema transportului de cărbune, deoarece tirurile încarcă şi din stocul de cărbune al acestei cariere. Şirurile de maşini se întind pe cca. un kilometru pe DN67, dar cariera spală acest drum în timp ce pe traseul Motru-Miculeşti nu există nicio stropitoare.

Constantin Bunilă

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here