Poeta Carmen Firan m-ar numi somnambula cerşetoare de somn în căutare de mituri. ,,,70+1 din Clubul Mincinoşilor’’ nu este o viziune mitologică coerentă și integrată. NEFIIND FILOLOGĂ nu deţin aceste cunoştinţe de specialitate. Nu am respectat nici o regulă formală, deşi am adunat legendele după un chestionar.Nu sunt filologă şi ISTORICĂ NU SUNT, deşi legenda comunelor gorjene este legenda istorică, adevărat predominantă în toată România, deşi am, spre bucuria nesperată a scriitorului Cornel Nistea, originar din Apusenii legendelor, şi comori de legende mitologice, între care ,,Legenda Văii lui Şarpe’’ de pe vremea când vorbeau animalele. Dispunem totuşi de foarte multe legende istorice, numeroase ale ,,descălecatului”, aproape toate căutând să explice numele satelor, definind astfel și numele multor locuri de pe teritoriul județului, așadar avem multe legende toponimice.GEOGRAFĂ NU SUNT, dar răspundeţi-mi: ce declaraţie că este deosebit i se poate face unui U.A.T. decât faptul că, din punct de vedere geografic, Gorjul a fost studiat de mari nume ale acestei ştiinţe şi stau mărturie cercetările renumitului savant francez Emm. de Martonne, şi ale cercetătorilor români: Alexandru Roşu, Ion Popescu Voiteşti, Gheorghe Munteanu-Murgoci, I.P. Ionescu-Argetoaia, Manolescu, Filipescu, Ludovic Mrazec, V. Mihăilescu, S.Ilie, Dar şi Hărţile austriecilor Schwantz (1722) inginer militar, când Oltenia e anexată Austriei şi Specht.POLITICIAN NU SUNT, pentru că aş fi curioasă de rădăcini ca să pot previziona încotro se îndreaptă judeţul, dar vă rog, reţineţi, aceasta este singura perspectivă din care faptul că am căutat şi găsit ,,legendele Gorjului’’ nu îmi place. Sunt multe de discutat, dar discuţia aceasta trebuie să aibă loc la un alt nivel, la nivelul acela la care se fac strategii pentru judeţ şi pentru ţară.Cum aţi văzut, poeta CARMEN FIRAN este împotriva mea, declarându-mă ,,Somnambula cerşetoare de somn în căutare de mituri’’. Am împotrivă şi farul meu călăuzitor în ale literaturii la un nivel de Liga I, pe DOAMNA PAULA ROMANESCU şi din această perspectivă văd că sunt profesoare de care să asculţi şi profesoare de care să nu asculţi. Ce mi-a spus aceasta citind cartea ,,Patru nopţi şi trei zile’’ pe care am scris-o în cârciumă ? -Nu mai scrie discuţii de beţivi din cârciumă! Poţi mai mult!Doamna Paula, dumnea-voastră aţi practicat cu mine psihologia inversă sau nu v-aţi ascultat mama! …şi uitaţi ce-a ieşit, de la discuţia de beţivi plăcerea dialogului m-a dus la o discuţie în faţa unei case, casa lui Mandrea din Floreşti, Gorj! Asta fiindcă nu m-ați lăsat în cârciumă! Vai de copilul care nu ascultă, spun eu văzând ce-a ieşit, adică aceste legende ale Gorjului’’, căci mama v-a blestemat: te faci profesoară? Să nu te asculte, mamă nici un elev! (elev, discipol, copil, etc.) cum nu mă asculţi tu pe mine să rămâi la coasă!
Cred că nu v-aţi ascultat mama. Ce bine aţi făcut! Iată rezultatul neascultării mele: legendele Gorjului.Am împotrivă şi PE MAMA MEA: nu mai şterge, mamă creierii! Lasă-i, mamă liberi, fără şei, că te dezmoştenesc!Am împotrivă şi pe profesorul meu de Limba Română, SURUPĂCEANU GHEORGHE care, fără să îmi fi dat 10 vreodată şi chiar lipsindu-mă de 10-le meu de la Bacalaureat, căci în anul 1990, cel mai bun de la Liceul Pedagogic la bacalaureat nu luase 10… Nu câştigă în viaţă niciodată fetele cu 10 la română.’’. Asta îmi spunea, asigurându-mă că oricât m-aş strădui nu voi câştiga. Am împotrivă şi pe GEORGE CĂLINESCU. „Așa cum spune marele istoric literar, e adevărat că balcanismul se leagă de ideea de lene, de poveste, de Șeherezada. Balcanicii sunt niște tipi care-s puși pe povestit, tot timpul să stea la taifas, la narghilea și la un șerbet cu un pahar de apă rece, eventual, o cafea, într-o lume fanariotă din asta atemporală, cu oameni pierduți în poveste și care nu-s pragmatici și care visează tot timpul”, scrie criticul literar, mai aplecat către literatura care descrie acest tip de homobalcanicus, trăitor într-o lume fanariotă, leneșă, lăsând lucrurile să treacă. Ne critica rău George Călinescu, dar ce să facem dacă ,,nu am intrat niciodată sub puterea malefică a banului. CONȘTIENT CĂ URMĂRIT DE UN BLESTEM AM DESCOPERIT DESCÂNTECUL, IUBIREA’’(Scorei Ion). Precum la Ibsen actul creației implică întotdeauna prezența unei femei, astfel femeia mea (cum îi spunea?). Şi gata, apare şi Șeherezada! povestea Poate am fost ,,cel rău”, ,,cel aspru’’, spune poetul, nebuna îmi spune mie lumea.
Întâmplător n-a trebuit să ajung pe eşafod. Identitatea mi-am păstrat-o nealterată (mi-am descoperit-o de mic, nu m-am trădat pe mine. Belle époque a minţii. Nu am avut tangenţă cu prostia. Fără a fi un moralist. Iată răspunsul poetului Ion Scorei, de la a cărui moarte iată, a trecut un an.Cum vedeţi, filolog nu sunt, geografă nu sunt, istorică nu sunt, pe mama nu o ascult), deşi îmi spune că soarta căutătorilor de comori este nefericită, dar mama nu ştie oare ce fericire aduce drumul spre comoară?După ce m-a trimis la Iaşi să stau sub teiul lui Eminescu, scriitoarea Paula Romanescu m-a scos din cârciumă să stau în faţa casei boierului Mandrea, nici în casă nu mă lasă fiindcă îmi aminteşte…,,a vorbi despre poet e ca şi cum ai striga într-o peşteră. Dar de glasul pământului şi despre glasul iubirii ce ziceţi? Sunt logici ale Universului deasupra mamei şi erudiţilor: Logica Universului valabilă în cazul meu este cea cu ,,glasul pământului” care ne-a zămislit Mama, pământul alege când şi unde să ne nască cei de care are nevoie și tot el decide cine şi ce nevoie a pământului slujim fiecare. Şi mai este ,,glasul acela al iubirii”, iar cum în război şi în dragoste totul este permis, fără a fi istorică, filologă, geografă sau politiciană vă spun despre cartea de legende ale Gorjului 70+1 că ai dreptate mamă când îmi spui mie şi Adinei Popescu căutătoare de comori. În ceea ce priveşte miturile Gorjului, rodul somnambulismului meu, comoara se numeşte ,,70+1 din clubul mincinoşilor’’. Citind cartea veţi rămâne uimiţi, aşa cum am rămas şi eu şi puteam să le păstrez doar pentru mine (ce-ar fi fost pentru omenire dacă cel ce a descoperit curentul electric ar fi păstrat ideea doar pentru el), înţelegând prin ce au mai putut trece strămoşii noştri şi de ce merită tot respectul şi totodată o concentrare şi a noastră mai serioasă asupra vieţii. Pe mulţi i-am avut împotrivă, dar am avut alături mari oameni ai judeţului care nu mă mai pot vedea bucurându-mă de această realizare, între către Manoniu George, I.D.Sicore, Marin Dumitru, Al Doru Serban şi am alături şi trebuie să mulţumesc familiei, ANCERM Gorj, managerului Centrului Judeţean Gorj, dl Ion Cepoi, fără contribuţia căruia legendele nu ar fi ajuns la cei 70 de beneficiari care sunt orașele şi comunele judeţului Gorj, am alături Liga culturală Fii Gorjului care a devansat cu patru luni această lansare, dăruindu-mi ocazia de a vorbi despre Legendele Gorjului Fiilor Gorjului de pretutindeni prezenţi la Bucureşti, pe 29.09.2019 şi le mulţumesc pentru acest fapt.De asemenea, mulţumesc editorilor mei Scrisul Românesc (Florea Firan), Centrul Județean (Ion Cepoi) şi tipografiei MJM din Craiova (Mihai Baileşteanu).Cu atâţia împotrivă tot am găsit vreo trei să îmi fie alături şi …am mai trecut şi prin Parcul Copou pe sub sub teiul lui Eminescu, iar la Gaudeamus am plâns în cimitirul Bellu la mormântul troienit de flori al Eminului şi lângă steagul tricolor, astfel că o viaţă voi avea parte de inspiraţie.
Victoria Stolojanu-Munteanu
