Muzeul “Alexandru Ştefulescu” din Târgu-Jiu a găzduit vineri lansarea lucrării “Patrimoniul cultural creştin din Oltenia secolelor al XVII-lea şi al XVIII-lea”, un proiect editorial derulat de Institutul Naţional al Patrimoniului ce încearcă să pună în discuţie un segment al patrimoniului religios din această regiune istorică, mai puţin cunoscut şi promovat. Unul dintre cele patru capitole ale lucrării este semnat de directorul Muzeului Judeţean Gorj, Dumitru Hortopan.
Proiectul “Patrimoniul cultural creştin din Oltenia secolelor al XVII-lea şi al XVIII-lea” doreşte a fi un repertoriu al celor mai reprezentative monumente istorice din veacurile al XVII-lea şi al XVIII-lea, având ca obiectiv principal un îndrumar pentru administratorii acestor lăcaşuri religioase. Cartea este rezultatul muncii unei echipe formată din patru persoane (Dana Mihai, Dumitru Hortopan, Adriana Stroe, Florentina Udrea) şi este structurată pe patru capitole: „Oltenia; Repere istorice”, “Repere spirituale şi etnografice”, „Patrimoniul arhitectural religios din secolele XVII – XVIII” şi „Ghid de bune practici destinat personalului monahal”. “Cartea vine ca o necesitate a eforturilor depuse de oamenii din domeniu, istorici, istorici de artă, arhitecţi, arheologi, având în vedere că patrimoniul de secol XVII-XVIII, din păcate, este supus degradării, atât 
din cauza calamităţilor, din cauza vremilor, dar şi din cauza noastră, a oamenilor. Am încheiat cu un mic îndreptar, un ghid al bunelor practici, atât pentru patrimoniul arhitectural religios, cât şi pentru patrimoniul mobil, ce se doreşte a fi un ajutor atât pentru cei care sălăşluiesc în aceste mănăstiri, pentru preoţii care au contact zi de zi atât cu patrimoniul imobil dar şi cu patrimoniul mobil, dar şi pentru cei care merg şi vizitează, pentru cei din domeniu mai ales. Cartea se doreşte în acelaşi timp o prezentare a patrimoniului religios din Oltenia, pe care suntem datori să-l apărăm, să-l protejăm şi să încercăm să-l transmitem mai departe. Dacă nu facem ceva în ceea ce priveşte prezervarea şi restaurarea acestui patrimoniu, nu o să reuşim să mai transmitem nimic” a declarat Florentina Udrea, coordonatorul acestui proiect editorial.
Hortopan: “Este un semnal de alarmă”
O contribuţie la scrierea acestei cărţi a avut şi directorul Muzeului Judeţean Gorj, Dumitru Hortopan, care a precizat că lucrarea reprezintă şi un semnal de alarmă tras proprietarilor acestor lăcaşe de cult, un semnal referitor la necesitatea de a le conserva şi prezerva. “Contribuţia muzeului prin subsemnatul a fost capitolul referitor la repere spirituale şi etnografice în Oltenia secolelor XVII-XVIII. Această carte se doreşte a fi un semnal de alarmă pentru autorităţile locale şi administratorii care au în proprietate bisericile pentru a le conserva şi prezerva deoarece definesc zestrea noastră identitară. În viitor avem în gând un proiect care să pună în valoare şi să scoată în relief culele, construcţii specifice nu numai Olteniei şi unei părţi a Munteniei, dar şi Munţilor Balcani”, a precizat Dumitru Hortopan. Proiectul editorial “Patrimoniul cultural creştin din Oltenia secolelor al XVII şi al XVIII-lea” a fost finanţat prin Administraţia Fondului Cultural Naţional, în cadrul sesiunii de finanţare nr. 1 din 2012.
Roxana Lupu
