La mijloc de “Cuptor”, zile de sărbătoare la Polovragi

225

25083947An de an pe 20 ale lunii Iulie localitatea Polovragi din extremitatea nord-estică a Gorjului devine gazda ospitalieră a celei mai mari sărbători populare desfăşurată în spaţiul Olteniei Subcarpatice.

Şi în aceste zile, autorităţile locale s-au pregătit aşa cum se cuvine pentru organizarea în bune condiţii a manifestărilor cultural-artistice, precum şi a bâlciului tradiţional desfăşurat ce va avea amploarea maximă de Sfântul Ilie, pe locul numit Câmpul Mare din apropierea Mănăstirii Polovragi. Pentru cititorii noştri care doresc să participe fie chiar şi pentru câteva ore la complexul de manifestări artistice şi religioase desfăşurate cu această ocazie în perimetrul Polovragi-Cheile Olteţului să amintim în continuare câteva repere legate de trecutul locurilor precum şi de potenţialul turistic al zonei.

Localizare

P1Comuna Polovragi, este situată în partea de nord-est a judeţului, la poalele muntelui la ieşirea Olteţului din defileu în mica depresiune ce poartă acelaşi nume. Localitatea este atestată documentar din anul 1480 pe vremea lui Radu cel Frumos, după cum reiese dintr-un document de mai târziu al lui Matei Basarab, prin care confirmă dreptul de proprietate boierilor Pîrăieni şi Mileşti asupra locurilor.

Ipoteze

Asupra denumirii localităţii au fost formulate de-a lungul vremurilor mai multe ipoteze. Una dintre ele spune că denumirea ar fi legată de existenţa în trecut pe aceste locuri a unei plante rare numită polovrăgi folosită de un vraci ce locuia într-o peşteră şi prepara tot felul de leacuri P2pentru bolile de atunci. O altă ipoteză spune că denumirea ar veni de la cuvântul grecesc polovrakos ce ar însemna în traducere îngrămădire de stânci. În fine, o a treia ipoteză susţine că denumirea, ar veni de la cuvintele slave pole şi ovrag, ceea ce în traducere ar însemna „defileul din câmpie” pe acele locuri unde muntele şi despicătura cheilor răsar direct din netezimea terasei pe care se află satul.

Tradiţii

În zilele noastre, Polovragiul este o cochetă localitate de munte, ce îmbină armonios trăsăturile obiceiurilor şi ale dansurilor populare de peste munte, cu cele ale satului oltenesc. O formaţie de dansuri populare şi folclor, înfiinţată încă din anul 1948 conservă vechile tradiţii ale artei muzicale şi portului popular tradiţional. Se spune că aici, la Polovragi, este cel mai bun ansamblu de fluieraşi din ţară şi tot aici, se coc cele mai bune căpşuni.

Obiective

O serie de obiective turistice şi religioase pot fi vizitate cu ocazia participării la renumita nedeie oltenească:

– Cheile Olteţului, săpate de râul cu acelaşi nume, în calcarele masivului Polovragi-Cernădie, pe o distanţă de mai bine de 2 km cu pereţi înalţi ce impresionează ochiul prin îngustimea şi sălbăticia pereţilor de calcar. Datorită înălţimii acestora, 250-300 m, precum şi a verticalităţii lor, în acest perimetru există o multitudine de trasee de alpinism cu diferite grade de dificultate.

– Mănăstirea Polovragi, denumită în vechile documente „Mănăstirea de la Braniştea, sămănată din Polovragi” este ctitoria din anul 1643 a logofătului Danciu Pîrăianu. Aceasta, a fost ridicată pe locul altei biserici înălţată în perioada 1503-1505, de un strămoş al lui Danciu Pîrăianu. Mănăstirea se află aşezată într-un loc de un pitoresc aparte, în apropierea unei păduri de castani.

P5– Peştera Polovragi, localizată în Cheile Olteţului, este cea mai lungă cavitate din Oltenia (9186m) şi a cincea din ţară. Peştera a constituit de-a lungul vremii adăpost pentru haiduci chiar pandurii lui Tudor Vladimirescu se spune că ar fi ascuns aici arme aduse de la Sibiu pentru a fi folosite la revoluţia din 1821. Primele cercetări în peşteră au fost făcute de I. Joannes, în anul 1868. Studii şi cercetări, au mai facut E. Racoviţă şi R. Jeannel, în anul 1929. Peştera a fost vizitată de A. Vlahuţă şi este menţionată în a sa „Românie Pitorească”. În anul 1961, I .Ilie, parcurge peştera de la un capăt la celălalt şi publică o lucrare din care reiese că peştera, avea o lungime cunoscută pe atunci, de 3km. Din anul 1974 peştera este cercetată de speologii de la Clubul de Speologie Focul Viu din Bucureşti şi prin descoperirea de noi galerii peştera, ajunge la lungimea cunoscută astăzi. Prin continuarea cercetărilor, în special în zona etajului activ, peştera ar putea depăşi lungimea de 10 km. Astăzi peştera este declarată rezervaţie speologică, accesul turiştilor fiind limitat pe o anumită porţiune.

– Anul trecut a fost inaugurată Poteca de Plai unde cei ce doresc pot străbate traseul de 1-2 ore cu o diferenţă de nivel pronunţată şi pe parcursul căreia pot vedea pe Piatra Polovragilor Crucea lui Ursache monument memorial închinat unui vătaf de plai prin anul 1800 precum şi o panoramă de excepţie a zonei dacă starea meteo este favorabilă. Iată cum, participând la cea mai mare sărbătoare a Olteniei Subcarpatice, se pot vizita şi o serie de obiective de o mare valoare spirituală şi turistică. Perimetrul Polovragi – Cheile Olteţului, este declarat arie protejată şi este ocrotit de lege. Dar pentru ca şi generaţiile viitoare, să-şi poată desfăta privirea la frumuseţea şi sălbăticia sa, este necesar să fie protejat şi de oameni.

Mugurel Petrescu

 

 

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here