Liderii structurilor civile de urgenţă din judeţul Gorj, şi-au dat întâlnire pentru şedinţa de convocare/instruire anuală recent, la sediul 2 al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă, situat în localitatea componentă Bârseşti.
Acţiunea după cum ne mărturisea col. Dănuţ Blidea, adjunctul inspectorului şef al ISU Gorj s-a constituit şi într-un fericit prilej pentru ca şefilor celulelor de urgenţă din Gorj să li se comunice ultimele noutăţi legislative, deciziile şi dispoziţiile legate de competenţele în domeniu şi nu în ultimul rând evidenţa şi soluţionarea problemelor specifice activităţii acestor entităţi.
Tot de la domnia sa am aflat că, în urmă cu puţin timp, cadrele tehnice PSI din judeţ au fost convocate într-o şedinţă de pregătire-documentară asemănătoare aducânduli-se la cunoştinţă, cu această ocazie, noile cerinţe de specialitate, precum şi noutăţile din domeniul prevederilor legislative în domeniu peste puţin timp şi şefii Serviciilor Voluntare pentru Situaţii de Urgenţă, urmând a fi convocaţi la rândul lor într-o întâlnire similară de instruire corespunzătoare nivelului lor de pregătire pentru situaţiile ce pot apărea în teritoriu şi care ţin de competenţa acestora.
În cadrul convocării-instruire au fost discutate şi modalităţile de eficientizare a activităţii celulelor de urgenţă din cadrul instituţiilor şi operatorilor economici gorjeni, modalităţile de prezentare a rapoartele activităţilor, precum şi propuneri din partea celor prezenţi pentru îmbunătăţirea activităţii pe anul în curs.
Tot ca o propunere a adjunctului inspectorului şef al ISU Gorj am reţinut şi faptul de a recomanda liderilor serviciilor de urgenţă, în cadrul programului de prevenire, efectuarea mai multor simulări şi exerciţii de evacuare ori intervenţie în diverse domenii în principal cu efectuarea evacuării din obiective, lipsa acestora constituind în opinia oficialului ISU un motiv principal de creare a panicii cu tot ce rezultă după aceasta. Rezultatul final şi aici îmi vin în minte, ţările unde se exersează situaţiile de urgenţă potenţiale cu cetăţenii este un număr mult mai mic de victime la o situaţie reală ce poate avea loc pe teritoriul lor.
Alte probleme ale acestor structuri cum ar fi: avizările specifice prezentate de col. Popa, şeful serviciului avize din cadrul ISU Gorj, reorganizarea unor structuri ce în opinia primului adjunct al inspectorului şef mr. Traian Şuţă vor contribui la scurtarea timpilor de intervenţie în diverse cazuri şi nu în ultimul rând, prezentarea noului program de pregătire a populaţiei în caz de mişcări seismice intitulat „Nu tremur la cutremur” au stat pe agenda acestei instruiri.
O altă constatare a fost că angajaţii şi angajatorii majorităţii unităţilor din Gorj au început să conştientizeze că, respectivele activităţi de prevenire nu se fac aşa „de formă”, ci toate se constituie într-un ansamblu bine definit de măsuri menite să reducă riscurile şi pierderile materiale ori de vieţi omeneşti în cazul unor fenomene reale şi de a defini o reacţie de răspuns la acestea.
La final, au fost subliniate pentru participanţi principalele tipuri de riscuri ce pot declanşa urgenţe în Gorj, precum şi recomandări asupra procedurilor ce trebuie urmate în astfel de cazuri.
Mugurel Petrescu