Reiau o idee din Gorjeanul de Joi. Atunci când îi invitam pe oamenii dornici de Poezie, de Cultură Română şi iubitori de Mihai Eminescu – Poetul Naţional, Poetul Nepereche sau Luceafărul Poeziei noastre, româneşti – să participe, în număr cât mai mare, la sărbătorirea acestuia în 15 ianuarie, la Clubul Pensionarilor din Peştişani.
Nu am iniţiat manifestarea Zilei Culturii Române, ediţia a II-a, la concurenţă cu Târgu Jiul, Floreştiul unde-a zăbovit, s-a odihnit, a scris şi a iubit o vară Mihai Eminescu. Ne-am întâlnit, am vorbit, s-au recitat creaţii eminesciene şi a fost frumos. Martorii vii ai acestui eveniment stau mărturie. Şi am avut surpriza ca şi din oraşul Tismana să avem două scriitoare: Elena Trîncă-Buzneri şi Rodica Neamţu, iar din comuna vecină Arcani, pe îndrăgostitul de poezie ing. Vasile Bâcoi. Un om cultivat, care ne-a recitat şi din Mihai Eminescu dar şi din Spiridon Popescu (Doar o strofă! Dar l-am iertat că nu-şi aducea aminte mai mult. Numai esenţialul!). De altfel, prozatoarea Elena Trîncă-Buzneri ne-a şi citit dintr-o a doua carte a domniei sale, aflată în manuscris, deocamdată. Despre Mihai Eminescu – o biografie – ne-a relatat Rodica Neamţu, preşedinta Asociaţiei Pensionarilor din Tismana. Cea care, între altele, a propus o colaborare cu Clubul Pensionarilor din Peştişani, inclusiv o excursie împreună la mănăstiri din Nordul Moldovei şi la Ipoteşti. Momentul de vârf l-a constituit Debutul în poezie, de fapt într-un fel de Cenaclu „Ion Gheorghe Angliţoiu”, Poetul-Erou din Hobiţa (căzut în al doilea Război Mondial la Stalingrad, despre care anul trecut a scos o „Monografie…” scriitorul gorjean Ion Mocioi) cum s-a numit ad-hoc manifestarea, a graficianului şi artistului total Gogă Nicolcioiu-Nixon. Un om cu activitate artistică bogată – pe simezele Clubului pensionarilor erau şi mai sunt expuse lucrările de grafică şi caricatură ale domniei sale. S-a auto-prezentat, ne-a citit, ne-au plăcut poemele. Dar nu ni le-a dat încă spre publicare. Niţel emoţionat, poetul nu s-a mai lăudat şi cu participarea sa, în secolul trecut, la Cenaclul „Ion Minulescu”, de pe lângă Uzinele Sadu, cenaclu condus de colaboratorul Gorjeanului – poetul şi publicistul I.D. Sicore. Una peste alta, s-a apreciat ca o reuşită întreaga manifestare. În care-au mai vorbit octogenarul înţelept Traian Roşca, Şi mai ales hobiţanul Grigore Brâncuşi. O memorie ambulantă, care ne-a oferit un recital de poezie din creaţia lui Vasile Militaru. U poet-martir, condamnat de regimul comunist la 44 de ani de închisoare şi mort, în chinuri groaznice, în anul 1955, la închisoarea Craiova. Torturat şi schingiuit de torţionari care, poate, mai trăiesc şi astăzi! Am fi nedrepţi dacă nu i-am mulţumi gazdei noastre magnifice şi ospitaliere – Neculai Ştirbăţ, preşedintele Clubului Pensionarilor Peştişani. Care-a făcut oficiile şi de… gazdă, cinstindu-şi oaspeţii cu sucuri, cafele şi ceva de ronţăit. Nu se cade să nu-i facem public supărarea Domniei Sale: „Deşi am dat 30-40 de telefoane la pensionari din toată comuna Peştişani, cei care au fost prezenţi nu-s nici a treia parte. Regret, dar îi mai aşteptăm şi altădată. Poate doar frigul din iarna asta geroasă şi fără zăpadă să-i fi împiedicat”. Cam aşa ne argumenta cu delicateţe şi înţelegere faţă de pensionarii din asociaţia pe care-o conduce domnia sa ca un tată mai mare. Cu părere de rău, deşi am avut afişe, n-am văzut ţipenie de dascăl. Adică de învăţător, dar nici de profesori. Chestia nu ne miră, întrucât Colegiul Industrial Peştişani are profesorii pe care-i merită elevii ce au căzut cu mare succes la BAC-ul de anul trecut. Când doar patru absolvenţi au luat note de trecere!
Ion Predoşanu
P.S. Deh, era să uit. N-am avut primar de faţă. În schimb, ne-a onorat cu prezenţa fostul mare primar al Comunei Peştişani, Constantin Nicolcioiu. Actualmente, Cetăţean de Onoare al comunei. Şi singurul care-a făcut ceva în numai cei doi ani cât a condus destinele comunei. O brutărie, sediul Poliţiei(rămasă azi fără poliţişti!) şi un gard împrejmuitor în jurul Bustului lui Brâncuşi, de la Hobiţa. În prezent, bustul s-a furat! (I. Predoşanu)
