Poetul, prozatorul, eseistul şi publicistul Ion Căpruciu îmi este mai cunoscut şi mai aproape de suflet de prin anul 2009 încoace. Cu toate că scriitorul brădicenean cu buletin de Bucureşti mi-ar fi putut ieşi în cale şi în Capitală.Poetul, prozatorul, eseistul şi publicistul Ion Căpruciu îmi este mai cunoscut şi mai aproape de suflet de prin anul 2009 încoace. Cu toate că scriitorul brădicenean cu buletin de Bucureşti mi-ar fi putut ieşi în cale şi în Capitală.Mi-a plăcut ca un blajin şi cumpătat ce este, citindu-i poeziile – cele mai multe balade ale lumii satului – încât adesea îl rugam să mi le încredinţeze spre a le publica în Gorjeanul. La un cenaclu ad-hoc, acasă la domnia sa, de faţă fiind poeţii Mircea Bârsilă şi Ion Popescu Brădiceni – şi el născut tot pe uliţa Morii ce măcina pe vremuri grâu şi porumb, dar acum, de când cu Serile la Brădiceni, macină poezie de bună calitate, iar eu am apreciat că dacă o ţine tot aşa va face Brădiceniul cel puţin la fel de celebru ca Bulzeştii lui Marin Sorescu.Anul acesta, Ion Căpruciu a încherbat 78 de cotolani pe fuiorul vieţii. La aniversarea celor 73 de ani ai domniei sale aminteam că este un emul ieşit din mantaua imensului şi generosului poet Geo Dumitrescu. Căruia îi trimitea poezii încă din studenţia sa ieşeană la defuncta Gazetă Literară – izvorâtă nenatural din Literaturnaia Gazeta moscovită – spre a fi debutat cu un grupaj de poeme la rubrica „Vă propunem un nou poet”, abia în august 1968. Spre norocul lui Ion Căpruciu, debutul s-a produs în România Literară, cum se numea atunci cea mai importantă revistă literară a Uniunii Scriitorilor din România. Omul acesta, obligat de convenţii şi regulamente nepotrivite, aşa cum erau multe înainte de Marea Învălmăşeală din Decembrie ‘89, semna la începuturi Constantin Dochianu. Aşa a debutat editorial într-un volum de versuri colectiv „Desculţ despre o primăvară”, la Editura Eminescu, continuând cu o carte de poezii pentru copii ”Cântec cu Pasărea în palmă”, la Editura Ion Creangă, sub îngrijirea lui Gh. D. Vasile, carte apărută în 16.000 de exemplare. Abia după ce a scăpat de obligaţia, de sorginte iliesciană, de a merge civil în Piaţa Universităţii, în Bucureşti, din 13-15 iunie ‘90, s-a apucat şi mai vârtos de scris. Recâştigându-şi dreptul de a semna Ion Căpruciu. Nume aşternut pe mai multe tomuri de poeme precum Edenul de acasă, Aşteptând să înflorească magnolia, ambele apărute la Editura MĂIASTRA, ori mai ales volumul antologic La Nord de caii sălbatici, Editura LIMES, din Cluj-Napoca, în colecţia Magister, coordonată de poetul Mircea Petean. Ar mai fi multe de spus, dar între timp i-a apărut şi cartea de proză Amintiri din Casa Amintirilor, iar între timp a văzut lumina tiparului şi volumul al doilea din acest ciclu de povestiri. Scrise sub semnul unui realism magic. În care Ion Căpruciu face o tulburătoare radiografie socială, morală, intimă, descrie eşecul democraţiei dinainte şi de după 1989, toate pe fundalul anilor copilăriei sale. Fireşte, clasicul în viaţă Ion Căpruciu ne încântă atât în poezie, publicistică, precum şi în proză, genuri în care ne transpare deghizat cu mijloacele artei cuvântului, ale unei maturităţi scriitoriceşti remarcabile. Ce-l ajută să apeleze cu siguranţă şi decizie, dar şi cu libertatea de a gândi la sinceritatea spovedaniei religioase.
Ion PREDOŞANU
P.S. Cel mai recent volum al domniei sale se intitulează „Memoria ierbii”, fiind editat de TIPOMOLDOVA – 2017, în Colecţia OPERA OMNIA – POEZIE CONTEMPORANĂ. Ştiindu-l neobosit şi tenace, maestrul Ion Căpruciu scrie, ba la Brădiceni în Gorj, dar şi iarna la Bucureşti, de unde mi-a trimis încă un grupaj de poeme. Semne bune că şi în anul 2018 îşi va mai înscrie numele pe coperta unui nou volum de versuri. Fiind născut la 18 ianuarie 1940, în comuna Brădiceni, satul Drăgoieşti, judeţul Gorj, fie-ne îngăduit ca la aniversare să-i spunem din inimă un La mulţi ani cu sănătate! (Ion Predoşanu)
