Motto: „Se vorbește mult, în ultimii ani, despre cultura europeană, prin care unii încearcă să pună în umbră culturile naționale, inclusiv cultura română.”
Acad. Ioan- Aurel Pop, Președintele Academiei Române
Cuvintele pline de sens și de adevăr, de mai sus aparțin unui istoric transilvănean, mai precis din Cluj-Napoca, unul care refuză să candideze la demnitatea de Președinte al României, deși i s-a propus în mai multe rânduri, chiar și din partea Partidului Social Democrat. Domnia sa alege, după cum a declarat și recent, să se ocupe de ceea ce știe mai bine, fiind un istoric ce nu dorește să-și părăsească vocația.
Fraza plină de adevărul adevărat demonstrat de academicianul istoric Ioan-Aurel Pop am preluat-o ca Declarația Zilei, de la Agerpres, și este continuată astfel: „Cultura europeană nu există în sine, fiindcă ea nu este produsul unui popor european și nici al unei limbi europene. Cultura europeană există prin culturile naționale, care exrprimă specificul fiecărui popor, în contextul moștenirii comune europene.”
În chiar 15 ianuarie 2022, ziua nașterii Poetului Național Nepereche Mihai Eminescu, am primit un telefon de la Grigore Brâncuși, din Hobița, comuna Peștișani, care deplângea că autoritățile locale și profesorii Liceului Tehnologic „Constantin Brâncuși” Peștișani nu au organizat nicio manifestare cu prilejul Zilei Culturii Naționale.
Grigore Brâncuși, expert contabil pensionar, rememora organizarea de către subsemnatul a unor Zile ale Culturii Naționale într-o sală ce ne-o punea la dispoziție Nicolae Nicolcioiu, și atunci ca și acum viceprimar al comunei Peștișani. La unele dintre aceste zile au participat și distinși poeți născuți la Brădiceni, pe Ulița Morii, precum Ion Căpruciu, Ion Popescu-Brădiceni, Mircea Hava (redactor la Radio Oltenia Craiova), Petre Neicuțescu și Dan Silviu Popescu.
Cu siguranță, ideea inițială a acestor simple note a fost aceea de a-l omagia pe distinsul poet Ion Căpruciu, care în 18 ianuarie închearbă 82 de ani, adică de cotolani, cum se spune pe la noi, prin comuna Peștișani. Și poate pentru că, după universitarul Ion Popescu-Brădiceni, este cel mai prolific poet gorjean, un fel de Rege al versului alb din Gorj. Spre deosebire de Ion Popescu-Brădiceni, care îmbină sau, mai precis, alternează versul cu rimă și pe cele în vers alb, mai ales când se supără pe politicieni și pe nepatrioți. În rest, celebrul IPB este și critic literar, eseist și chiar prozator. Deși e membru al Uniunii Scriitorilor din România, după știința mea, la Secția de poezie. Cu alte prilejuri omagiale, am recenzat și amintit titlurile multelor volume de poeme în vers alb ale Regelui Ion Căpruciu. Fie-mi permis ca astăzi să-i reproduc un poem.
Cel ce sunt
Eu mergeam înainte
și după mine deșertul pustiu
târziu sau mult mai târziu
așa cum mi-aduc aminte
până la pierderea florii de floare
și a valurilor din mare
nu fugeam de cine aș fi putut să fug
eram ca un fulg
luat de vânt
între cer și pământ
printre stele
și vai de zilele mele
un ceas
care a mai rămas
să mă adun
cel ce sunt să vă spun
dintre toate alegând ce-i mai frumos
chiar dacă fără niciun folos
pe lumea asta cu atâta durere
și fără niciun fel de plăcere
până la limita limitei și a trecerii
de dincolo de întunericul peșterii
București, Ianuarie, 2022
ION CĂPRUCIU
P.S. Duminică, am avut bucuria să mă întâlnesc cu Omul de o aleasă ținută morală și poetică Ion Căpruciu și să stăm de taină, la o cafea. Cum eu vorbesc mai des cu prietenii din Peștișani, l-am pus la curent cu ceea ce mai este pe la noi prin comuna Peștișani. Citisem în Gorjeanul, la care Ion Căpruciu colaborează încă de la vârsta de 17 ani, că a mai apărut un număr din Miracol de Brădiceni, pe care eu l-am botezat așa, dar nu i-am spus, fiind mâhnit că Neluțu, cum îi zice domnia sa lui IPB, nu i-a mai dat niciun semn de viață.
ION PREDOȘANU
P.S. Simțeam că și cititorii Gorjeanului sunt sastisiți de politichie și de necazurile cu facturile la energie și la gaze! Motiv pentru care l-am omagiat pe Poetul Ion Căpruciu. (Ion Predoșanu)
