M-a angoasat ziua de ieri, mă nelinişteşte ziua de azi, cotidianul se bălăceşte în minciuni sfruntate şi neruşinate, crime, brutalităţi şi bădărănii. Tremur şi mă înfior când mă gândesc la viitor pe care-l bănuiesc asemănător cu prezentul oribil şi batjocoritor, plin de suferinţe, lichele şi analfabeţi.
Nu vreau viitorul intuit de T. Maiorescu: „Viitorul este urmarea necesară şi inteligibilă a prezentului; cunoscându-l pe acesta, îl cunoaştem în esenţă şi pe celălalt.” Vreau un azi şi un mâine al iubirii, binelui şi frumosului, sfinţeniei şi pioşeniei, culturii şi civilizaţiei. Vreau să fie aşa cum gândea Arthur Schopenhauer: „Amorul este compensarea morţii. Amorul nu este, deci, decât voinţa de a trăi a speţei, trebuinţa de a se perpetua în paguba iluziilor şi bucuriilor trecătoare pe care omul le simte.” Fiind învins de păguboasa insomnie mă tot gândesc ce-ar zice un megieş extraterestru care ar poposi acum într-un oraş, la un liceu (la bacalaureat, să zicem)? Dacă ar ajunge până la noi, înseamnă că are, pe lângă o busolă performantă, şi o inteligenţă bună, o tehnologie şi o ştiinţă fantastică a performanţelor în demolarea României dobândite de Zeus-BĂSE, BULĂ-Boc şi gaşca lor obedientă. Extratereştrii ăştia curioşi au şi o conştiinţă superioară, gândesc eu. Mă rog, sper cu dinadinsul. Ei, ce-ar gânguri? Luaţi aminte:
-Uite-i cum vorbesc singuri pe stradă şi nu la telefonul, cu ochii în jos, stresaţi la maximum. E posibil să li se fi pus pe un alt bir, deci n-au ce mânca.
-Uite-i cum se-nghesuie în aglomerări urbane în timp ce zone superbe, sănătoase şi frumoase sunt depopulate! E posibil ca BULĂ-Boc să nu fi tăiat panglica! Se zvoneşte că n-a pornit elicopterul!
-Uite-i ce prostii pot mânca! Guzganii ăştia n-au şi ei o cantină a săracilor milostivită de inegalabilul lor Zeus?
-Necăjiţii ăştia respiră aer poluat, de-a dreptul otrăvit. Pădurile le provoacă alergie şi ură atroce, tocmai de aceea, probabil, le culcă la pământ,defrişând nesăbuit.
-Ăştia se urăsc, toţi, unul pe altul, conştiincios şi tenace. Îşi urăsc copiii, soţiile, îi omoară. Creşte numărul ucigaşilor şi sinucigaşilor. Ce motive or fi avut săracii??!!
-Uite-i cum îşi cheltuie educaţia, cultura, sănătatea, pentru bani, şi apoi banii pentru instrucţie şi educaţie, cultură şi sănătate. Ticăloşii ăştia închid şi demolează spitale, şcoli, case de cultură. Troglodiţii fac reclamă analfabetismului şi bolilor incurabile, inculturii şi imposturii, pruncuciderii şi mârşăviei.
-Se zice că încornoraţii ăştia distrug Natura de care depinde viaţa lor şi a nevinovatelor progenituri şi, culmea, deşi realizează că-i periculos, tot cu asta se îndeletnicesc! Au amărâţii ăştia un ministru de interne care ocrotind Natura a trecut la luptă dreaptă cu „branconierii”, pe braconieri i-a ciuruit de mult calpuzanul. Am auzit că acest Bulă, pe care lumea îl dezmierdă Traian Igaş, a pus gând rău MAI pentru a-i cânta în strună lui Zeus-BĂSE.
-Se zvoneşte că Ştiinţa şi Tehnologia, inteligenţa, banii şi timpul se folosesc pentru înarmare şi nu oricare, ci pentru distrugere în masă de înaltă clasă! „Marele Licurici” nu doarme, ne arată ştreangul! Extratereştrii ăştia ai mei l-au citit pe D. Bolintineanu şi ni-l repetă şi nouă: „Nu căuta prin arme să-ţi faci a ta tărie,/ Căci rezultatul luptei de nimeni nu se ştie.”
-Bârfind, prietenii mei extratereştri se îndeamnă reciproc să observe cum în spaţiul mioritic românesc se împrăştie inconştient radioactivităţi, metale grele, chimicale, cianură, etnobotanice şi tot felul de mizerii ucigaşe în aer, apă, sol, până şi în hrana cotidiană.
-Tot holbându-se la televizor, prietenii ăştia ai mei de dincolo de stratosferă s-au mirat că la noi televiziunea este folosită pentru a şterge creiere ori a le modela prin violenţă, vulgaritate, obscenitate, crimă şi sex! Nuţa din Pleşcoi este foarte necesară când încalecă nărăvaşul cal, îşi zic amicii mei din lumea abisală. Logoreicii mei cârcotaşi ne amintesc convingerea lui S. Bărnuţiu: „Educaţia numai aşa poate duce pe om către idealul omului perfect dacă se uneşte cu învăţătura.”
-Uite, îşi zic extratereştri, nu ştiu nici trăi frumos, nici dormi bine, nici mânca sănătos, nici iubi cu adevărat! Întristaţi, ei cred că românii poartă, inconştient, alinarea lui Socrate: „Cunoaşte-te pe tine însuţi!” ori „Eu ştiu că nu ştiu nimic.”
-Se tot uită miraţi la noi şi dându-şi coate îşi şoptesc; priviţi cum se îndoapă cu medicamente şi când trebuie şi când nu trebuie, deşi-s scumpe ca drakku!
-Uite-i cum n-au cuvânt! Mint, bieţii de ei, de îngheaţă apele! Extratereştri repetă şi în somn vorbele lui V. Bogrea: „Un cuvânt, un gând plăteşte atât cât plăteşte cel ce-l rosteşte.” Şi-mi şoptesc neruşinaţii mei amici: cuvântul lui Zeus-BĂSE al vost nu plăteşte nici cât o ceapă degerată.
-Sunt oripilaţi că în România se află într-un con de umbră deasă atât Dumnezeu cât şi Cultura! Cei care diriguiesc destinele românilor rămân opaci la convingerile umanist-iluministe persuasiv caligrafiate de G. Bariţiu: „A cultiva înseamnă a învăţa pe oameni să cugete bine; a lumina ce fusese întunecat, a lăţi lumina peste cele ce ni se cuvine să ştim; a limpezi ideile oamenilor; a-i păzi de greşeli şi de prejudecăţi.”
-Oripilaţi extratereştri erau angoasaţi de decăderea noastră, de modul în care ne dăm în cap, scoatem cuţitul, ne batem şi ne înjurăm ca descreieraţii, îngăduim violul, frivolitatea şi meschinăria! (Curioşii ăştia au văzut sigur „Ştirile de la ora 5”).
-Sinceri, extratereştrii mă atenţionau că diriguitorii României urăsc şcoala şi cartea pentru a cultiva analfabetismul, detestă munca şi factorii civilizatori pentru a pune pe primul loc şomerii, sărăcia şi foamea. Descreieraţii ăştia urăsc omul. Imbecilii ăştia batjocoresc ţăranul, îl umilesc, îl condamnă la suferinţe cumplite fizice, morale, spirituale, analfabetism şi pelagră.
-Ne arată cu degetul pentru că nu ştim să ne respectăm fruntariile şi ţara, părinţii şi valorile fundamentale, frumosul, ceea ce este sfânt şi pios în jurul nostru. Bunii mei amici, extratereştrii, au rămas cruciţi de modul cum ne minţim şi ne mint, cum ne păcălim şi ne înşelăm!
-Ne-au etichetat drept egoişti şi lipsiţi de empatie pentru suferinţele semenilor noştri. Uite-i pe români, îşi zic extratereştrii, cum se închină la Zeul Ban, căruia îi jertfesc orice, fără scrupule: omenia, cinstea, demnitatea, cuviinţa.
-Uite-i cum uită de strămoşi şi de cei care le-au făcut un bine! Uite-i cum îşi cresc copiii; Doamne fereşte! Dezmăţ şi destrăbălare. Fragili psihic şi fizic, căci nimeni nu-i învaţă ce ar trebui să facă să fie altfel. Nu ştiu rostul înnobilator al cărţii şi behaviorismului elevat.
-Uite-i cât sunt de bolnavi, căci se omoară cu zile prin stres, dezorganizare, ignoranţă, needucaţie, lăcomie, alcoolism, ură şi angoasă!
-Îi opresc şi îi întreb: măi băieţi, bine, bine, dar ceva bun, frumos şi valoros nu v-a frapat, aici, la noi?
Şi sinceri cum îi ştiam, îmi răspund: cum să nu, evident ochii copiilor…căci acolo-i sigur, Speranţa, Frumosul, Iubirea şi Viitorul! Şi tot dădăcindu-mă şi moralizându-mă, unul dintre prietenii ăştia ai mei veniţi din alte galaxii mă întreabă: „Mă Grigore, la voi l-a citit cineva pe V. Branişte?” Eu, îi răspund cu emfază oltenească şi îi rememorez un aliniat din eseul „Nu pentru noi, ci pentru copiii noştri”: „Ei, copiii, ne îmbogăţesc sufletul nostru cu porniri bune, ei ne învaţă gândirea, ei ne încălzesc inima, ei ne fac să înţelegem rostul vieţii, să iubim viaţa şi să ne avântăm la acele înălţimi mai curate şi senine, lipsite de ură şi răutate, unde ne apropiem de viaţa desăvârşită.” Copiii ne dezbracă de patimi, ne sădesc în suflet virtuţile bonomiei şi sincerităţii, mângâierii şi dezmierdării.
Prof. univ. dr. Grigore Drondoe
