Rep.:-ÎPS Voastră, în continuarea convorbirii noastre, v-aş ruga să adresaţi câteva cuvinte de suflet pentru cititorii paginii „Viaţa Spirituală” a Ziarului „Gorjeanul” şi câteva impresii despre gorjeni!
-În primul rând, aş vrea să le mulţumesc tuturor cititorilor dvs., pentru că astăzi, mai mult ca oricând, a citi ceva, şi, mai ales, ceva important, este o adevărată biruinţă a firii! Suntem dispuşi întotdeauna să citim ceea ce ne place şi lucruri care sunt de puţină importanţă: informaţii, zvonuri, şi chiar lucruri care stârnesc râsul!
Rep.:-Doar trăim într-o societate informatizată, de bună seamă, dar, în mod paradoxal, apare de multe ori şi o criză a comunicării!
-Aceasta se întâmplă, pentru că mai puţin suntem dispuşi să comunicăm şi să citim lucruri importante pentru viaţa noastră şi care ne ajută să realizăm un salt calitativ în viaţa noastră. Aşadar, îi felicităm pe cei care sunt consecvenţi în această citire, şi pe dumneavostră, că scrieţi, pentru că e foarte important ca în lumea aceasta, uneori bulversată şi lipsită de principii, e greu să scrii ceva care să mai fie şi atractiv şi bine primit.
„Sf. Ioan Botezătorul este, cu adevărat, mesagerul ortodoxiei”!
Rep.:-Cu îngăduinţa ÎPS Voastre, aş vrea să reluăm o idee despre viaţa Sf. Ioan Botezătorul şi să ne spuneţi dacă viaţa Înaintemergătorului Domnului poate reprezenta un model de urmat pentru noi, cei de azi, pentru a înainta în virtute şi a ne curăţi de umbra păcatului!
-Am mai subliniat această idee şi pot aprecia că Sf. Ioan Botezătorul a fost întotdeauna şi rămâne un model! El este omul acela care s-a născut omeneşte, care s-a născut din Sf. Elisabeta şi din Proorocul Zaharia. Nu este asemeni Mântuitorului Iisus Hristos, Care S-a Născut mai presus de fire! El este omul care s-a născut fireşte, prin conlucrarea Lui Dumnezeu, prin Binecuvântarea Lui Dumnezeu, la vremea potrivită, ca să fie, Înaintemergător glasului celui ce suspină în pustie: „Pregătiţi Calea Domnului, netede faceţi cărările Lui”!
Rep.:-Este uimitor că înaintea acestui sfânt, pe care ni-l putem asuma fiecare dintre noi ca model, nu apar acele deosebiri stânjenitoare între oameni, acele ierarhii pe criteriile rangurilor sociale sau ale bogăţiei materiale!
-Da, da, vedeţi, Sf. Ioan Botezătorul se referă la toate păturile sociale, indiferent că este sărac sau este bogat, iar săracii văd în Ioan Botezătorul unul dintre primii săraci care n-avea mai nimic! Bogaţii văd, în schimb, pe unul care s-a născut din familie boierească sau din familie sacerdotală, preoţii văd în Sf. Ioan Botezătorul pe cel care vorbeşte şi se jertfeşte pentru Dumnezeu, cel care trăieşte în speranţa revenirii Mântuitorului Iisus Hristos. În chip minunat, Sf. Ioan Botezătorul este sacerdoţiul care arată că acesta este Mielul Lui Dumnezeu, aşa cum şi preotul, în sfântul altar, care cu mâna întinsă spre trupul şi sângele Mântuitorului, ne spune: „Acesta este Mielul Lui Dumnezeu, acesta este trupul şi sângele Lui Hristos”!
Rep.:-Sf.Ioan Botezătorul este şi un apostol al ortodoxiei, cel jertfit pentru credinţa noastră!
-Da, desigur, Sf. Ioan Botezătorul este şi un om al rugăciunii, un om al jertfei, al adevărului! De aceea, gândesc că Sf. Ioan Botezătorul este, cu adevărat, poate fi considerat apostolul, mesagerul ortodoxiei. El este acela care vorbeşte despre adevărata credinţă ortodoxă, pentru că singura credinţă adevărată este cea ortodoxă, singura pe care ne-a lăsat-o Mântuitorul Iisus Hristos, fără spasme, fără sincope şi fără de adăugiri în decursul timpului.
Rep.:-Credinţa oamenilor se manifestă, totuşi, ca o multitudine a formelor de exprimare a vieţii religioase!
-Nu vreau să spun prin aceasta, că aş denigra pe cineva, ci, vreau să arăt, prin urmare, că toţi aceia care au pretenţii diferite, să se orienteze după Luceafăr, după Luceafărul acesta care este Sf. Ioan Botezătorul şi care este atât de cinstit la noi şi apreciat, şi, aş zice eu, în rândul sfinţilor e şi un mijlocitor înaintea Lui Dumnezeu, aşa cum îl vedem în „Icoana” de Issis! El mijloceşte la Mântuitorul Iisus Hristos pentru fiecare dintre noi!
Prin rugăciune, noi putem să ne potrivim ceasul după Dumnezeu!
Rep.:-Rolul acesta de mijlocitor, de conciliator este unul care presupune nu numai o capacitate de analiză şi sinteză teoretică deosebită, dar şi un har şi o aplecare atentă spre concret, spre latura practică a vieţii. Mai conciliaţi situaţia delicată care s-a ivit cu puţin timp în urmă la Mitropolia Banatului?
-Nu am avut niciodată un astfel de mesaj din partea Sfântului Sinod, ci, numai am dorit ca în Mitropolia Banatului, ca o dioceză a Patriarhiei noastre, ca nişte fraţi care sunt lângă noi, să pot să-i ajut, nu neapărat suplinind pe cineva sau suprapunând pe altcineva, ci numai ca un frate care vine la ceilalţi fraţi ca să-şi arate bunăvoinţa!
Rep.:-Sunt convins că ÎPS Voastră are propria identitate în tot ceea ce gândeşte şi face cu atâta înţelepciune!
-Vedem cu toţii că şi în casa noastră este necesar, uneori, să ne facem un plan de lucru! Ei bine, planul de lucru al vieţii noastre este de a merge după Mântuitorul Iisus Hristos, aşa cum ceasornicul merge după timpul cosmic! Sufletul nostru este ca un ceasornic! Dacă merge după…dacă merge după timpul cosmic, într-adevăr, el poate ajunge la un final desăvârşit! Vasile Voiculescu, într-una din poeziile sale, spunea că rugăciunea este modalitatea, sau mai bine zis, este ornicul sufletului nostru, după care se potriveşte Dumnezeu! Prin rugăciune, noi putem să ne potrivim ceasul după Dumnezeu!
Rep.:- Ce cuvinte şi ce îndemnuri le adresaţi credincioşilor care la zi de sărbătoare se îndreaptă cu evlavie şi cu adâncă smerenie spre sfânta biserică sau la mănăstire, pentru a participa la Sfânta Liturghie?
-În primul rând, să revadă viaţa lor. Este bine ca din când în când să medităm asupra trecutului nostru, pentru că un trecut aranjat şi rânduit pregăteşte un viitor frumos!
Dacă nu avem un trecut prin care să ne dăm un răspuns, adică, să ne facem o judecată de valoare, asta am făcut bine sau asta am făcut rău, nu putem să ne gândim la un viitor aşa cum ni-l dorim!
Prof. Vasile GOGONEA
