Ion CEPOI: ELVIRA GODEANU – O poveste de pe Jiul de Sus

120

Cepoi - Coperta Elvira GodeanuSe împlinesc, în această toamnă, 20 de ani de la trecerea între stele a Elvirei Godeanu (13 mai 1904 Bucureşti – 3 septembrie 1991), Marea Doamnă a Teatrului Românesc, şi 18 ani de la fiinţarea, aici, la Tg.-Jiu, în oraşul naşterii sale, a acestei prestigioase instituţii care-i poartă numele: Teatrul Dramatic „Elvira Godeanu”.

Diriguit, din 1993, de acelaşi vrednic manager Marian Negrescu, care de la început şi-a asumat riscurile unui proiect cultural naţional de valori, Teatrul din Târgu-Jiu este, de fapt, o nouă ipostază a unei instituții create încă din sec al XI-lea…

Chiar aici, în Ţara lui Brâncuşi, fiinţa, încă din 1875, un teatru local, unul dintre cele cinci teatre existente la vremea aceea în Principatele Unite (Bucureşti, Craiova, Iaşi, Focşani, Târgu Jiu). Indiscutabilă este, așadar, tradiţia teatrului în viaţa socială şi cultural-artistică a Gorjului. Iar faptul că numele Elvirei Godeanu vine să încununeze această trudă neîntrerupă a scenei aprinse la Târgu Jiu – nu e decât o bucurie în plus, care obligă la muncă susţinută şi performanţă, la o politică repertorială gîndită just şi echilibrat. Cartea aceasta, dedicată patroanei spirituale a acestui lăcaş de cultură, este un vibrant omagiu adus Târgu Jiului de altădată, îndeosebi teatrului ca instituţie longevivă în viaţa cultural-artistică a oraşului. Poate, alături de biserică şi şcoală, teatrul este o altă instituţie chemată să facă educaţie şi cultură, nu numai să distreze şi să fie un mijloc de petrecere a timpului liber. Aşa cum precizează autorul, această carte nu este o monografie, căci monografie era lucrarea apărută, sub aceeaşi semnătură, în 2004, Vieţile Elvirei Godeanu. Este o lucrare mai amplă, urmărind pe pânza epocii atât destinul protagonistei, cât mai ales întreaga problematică a domeniului, de la primele manifestări teatrale la Târgu Jiu până la izbânda din 1993, când instituţia, reînfiinţată pe baze moderne, reintră într-un nou ciclu al existenţei şi devenirii sale. Sunt cuprinse aici “fragmentele de existenţă care definesc drumul de la predestinare la mit, de la real la imaginar, de la omul obişnuit la legendă”. Elvira Godeanu ilustrează, prin întreaga ei personalitate artistică, acea aristocraţie a spiritului ce-l determină pe autor s-o fixeze într-o paradigmă culturală de ecou european, alături de Maria şi Elena Theodorini (excelând ân muzică), Aristizza Romanescu (în teatru), Tudor Arghezi, C. Brâncuşi, Marcel Anghelescu, Gheorghe şi Arethia Tătărescu, C. Brăiloiu sau G. Uscătescu. Să amintim câteva roluri care au făcut-o celebră din “Moartea unui artist” de Horia Lovinescu, “Vizita bătrânei doamne” de Fr. Dürrenmatt, “Apus de soare” (interpretând rolul Doamnei Maria alături de regretatul actor George Calboreanu), “O scrisoare pierduta” (inconfundabila Zoe). A interpretat cu deosebit talent personaje din piese scrise de Lucian Blaga, G. M. Zamfirescu, Mihail Sorbul, B.P. Hasdeu, etc. Primul mare rol in cariera ei a fost Ducesa Tatiana Petrovna din “Tovarăşi”, comedie de J. Deval, minunata “Aime”, Marianne din “Avarul” şi Lotte din “Suferinţele tânărului Werther”, Cressida din “Troilus şi Cressida”, “Dama cu camelii” etc. A lucrat cu celebrii regizori din epocă: Ion Şahighian, Soare Z. Soare, Vasile Enescu, jucând alături de Aura Buzescu, Cella Dima, Nicolae Brancomir, Al. Critico, Ion Manu, Marioara Voiculescu, R. Bulfinski, Sonia Cluceru, Aglae Metaxa, Silvia Dumitrescu-Timică s.a. Ne bucurăm, desigur, că între femeile ilustre pe care Gorjul le-a dat culturii şi neamului românesc, Elvira Godeanu, cunoscuta actriţă de teatru şi film, îşi are profilul distinct, statuia proprie ridicată de-a lungul a cinci decenii de muncă în luminile rampei şi pe platourile de filmare (“Maiorul Mura” si “Ciuleandra”). Şi ar trebui să precizăm că, pe când Marea Doamnă a Teatrului românesc strălucea pe prima scenă a ţării, stârnind admiraţia atâtor generaţii, aici, la Târgu-Jiu, o altă Mare Doamnă a Gorjului interbelic, Arethia Tătărescu, soţia premierului liberal gorjean Gheorghe Tătărescu, cu dragoste şi preţuire faţă de cultura şi tradiţiile Gorjului, amenajase la standarde superioare Muzeul Gorjului, casele memoriale ale lui Tudor Vladimnirescu şi Ecaterinei Teodoroiu, ba mai mult, desfăşura primul program cultural de anvergură europeană din viaţa Târgu-Jiului, aducându-l aici, la Târgu-Jiu, pe Brâncuşi pentru a ridica în 1937-38 impresionantul Ansamblu sculptural, datorită căruia Târgu Jiul se află pe marile circuite culturale ale lumii. Prin cele două lucrări monografice, cea din 2004 (Vieţile Elvirei Godeanu) şi aceasta, Elvira Godeanu. O poveste de pe Jiul de Sus (2011) scriitorul Ion Cepoi înalţă un adevărat monument întru amintirea acestei onorate Doamne a scenei româneşti. Este, cum spuneam, vorba de un documentar mai larg, prin aducerea în pagină a unor informaţii de arhivă, texte inedite, documente de familie, ecouri din presa vremii, toate acestea ilustrînd un destin de excepţie al eroinei, proiectată pe un fundal de epocă corespunzător, care-i profilează personalitatea umană şi artistică. Cartea este, aşadar, mai mult decît un studiu monografic, este un amplu documentar (asa cum ne-a obişnuit dl Ion Cepoi cu “Artele spectacolului în Gorj”, „Îmblînzirea minotaurului” etc.), în care regăsim, alături de Elvira Godeanu, un mare şi pasionant subiect: Teatrul Târgu-Jiului de la primele atestări documentare până în actualitate.

Zenovie Cârlugea

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here