Cartea pe care o recenzăm, dincolo de aceste rânduri pe care le aducem ofrandă fratelui nostru de spirit tehnic şi literar, loialului prieten şi coleg al născătorilor de lumină – Dorin Brozbă – reprezintă un minunat omagiu oferit Cetăţii Energiei de la Rovinari.
Este un prilej de pioasă aducere aminte a celor care au contribuit, din 1968 şi până în prezent, prin întreaga lor activitate, la producţia „sângelui” societăţii oricărei ţări civilizate: curentul electric. Curentul electric care dă viaţă utilajelor întreprinderilor ce pun pâinea pe masa tuturor familiilor, care animă televizoarele sau care menţine viaţa prin lămpile scialitice ale sălilor de operaţii. Curentul electric a făcut posibilă prelungirea luminii divine în adâncurile pământului, pentru a irumpe, mai apoi, din negrul cărbune, în jerbele incandescente cotidiene ale civilizaţiei.
Cartea de faţă înlănţuie, într-un mod fericit, oameni mari şi fapte pe măsură, sub pana iscusit înzestrată – parcă smulsă din pegasiene aripi ale lui Dorin Brozbă, omul cu sufletul la fel de mare ca şi termocentrala căreia i-a dedicat atâţia ani de sudoare a frunţii.
Numărându-se printre cei care, pe lângă meseria aleasă, au fost dăruiţi şi cu harul scrierii alese, Dorin Brozbă scoate la iveală, din adâncurile timpului şi din colţurile ascunse ale memoriei – personale şi colective – oameni care au fost ori care sunt prezenţi pe Altarul Luminii de la Rovinari. Cetăţeni cu care ne putem mândri că le-am fost sau le suntem contemporani şi care, prin rezultatele strădaniei lor, ne-au făcut viaţa mult mai uşoară şi mai frumoasă. Oameni cu care mulţi dintre noi suntem neamuri, vecini, prieteni ori foşti colegi pe la variate şcoli de diferite nivele. Mai cunoscuţi sau simpli anonimi, cot la cot, trudesc spre mai binele nostru de zi cu zi. Oameni care, pe lângă activitatea de bază, ne înfrumuseţează viaţa şi prin creaţiile spiritului.
Un Spiridon Popescu – Spirache, pentru prieteni –, spre exemplificare, este, pe lângă un vechi truditor pe tărâmul Luminii, şi un cunoscut stihuitor, versurile domniei-sale fiind prezente nu numai în cartea de faţă, a colegului şi prietenului Dorin Brozbă, ci şi în antologii literare de prestigiu ce au văzut lumina tiparului în mari cetăţi literare româneşti. Membru al celebrei Uniuni a Scriitorilor din România, poet ce a cumulat aprecierile favorabile ale unor nu mai puţin celebri Alex Ştefănescu, Romulus Vulpescu, Darie Novăceanu, Nicolae Dragoş, ca să dau doar câteva exemple care îmi vin în minte în aceste momente, prezent până şi în Dicţionarul biografic al scriitorilor români, este aici, sub ochii noştri, în modestia caracteristică domniei sale, cu câteva producţii, introducere subtilă în fiecare dintre capitolele cărţii de faţă.
O îmbinare de spirit care nu poate genera decât valoare, după chipul şi asemănarea tuturor celor care trudesc cu hărnicia şi tenacitatea furnicii ori albinei, un omagiu adus celor din Cetatea Luminii din Rovinari! Trebuie să recunosc cinstit, cartea lui Dorin Brozbă m-a îmbogăţit sufleteşte.
Ing. Tiberiu GRIGORIU
