Guvernul a analizat, luni, într-o şedinţă informală, oportunităţile de finanţare în valoare de peste 16 de miliarde de euro de care ţara noastră va putea beneficia până în 2030 pentru a-şi dezvolta sectorul energetic în tranziţia către o economie care să respecte mediul şi să combată efectele schimbărilor climatice.
Potrivit unui comunicat al Guvernului, premierul Nicolae Ciucă a cerut prioritizarea în acest proces a generării de capacităţi proprii de producţie a componentelor necesare proiectelor pentru producerea energiei din surse regenerabile, această abordare urmând să genereze atât beneficii economice, prin dezvoltare sustenabilă, pe orizontală, a capacităţilor de producţie din sectorul energetic, precum şi crearea de noi locuri de muncă în domenii tehnologice de viitor. ,,România trebuie să îşi dezvolte sustenabil sistemul energetic, pentru a oferi resursele necesare cetăţenilor, dar şi mediului privat. Sursele curate de energie reprezintă viitorul, dar şi garanţia ridicării gradului de independenţă energetică. Investiţiile programate prin Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă şi Fondul de Modernizare sunt în măsură să transforme radical infrastructura energetică a României, precum şi mixul energetic”, a precizat premierul, potrivit comunicatului de presă. Ministrul Energiei, Virgil Popescu, a prezentat Strategia energetică naţională, Planul Naţional Integrat Energie şi Schimbări Climatice, precum şi instrumentele de finanţare în domeniul energiei până în 2030. Conform Guvernului, România sprijină ,,pe deplin” eforturile Uniunii Europene în domeniul schimbărilor climatice şi s-a angajat să contribuie la reducerea emisiilor UE până în 2030, ţara noastră având deja o pondere ridicată a energiei regenerabile în mixul energetic – 40% din energia electrică produsă în ţară provenind din surse regenerabile. Strategia Energetică Naţională a României (SENR), elaborată în context european, conţine obiective concrete, măsuri şi linii de finanţare care se regăsesc în Planul Naţional Integrat Energie Schimbări Climatice.
Potrivit Guvernului, valoarea investiţiilor pe care România le va putea realiza utilizând fonduri europene prin intermediul PNRR şi Fondul de Modernizare depăşeşte 16 de miliarde de euro în domenii precum energie regenerabilă, înlocuirea cărbunelui, energia nucleară, cogenerare, biocombustibil, modernizarea infrastructurii energetice. Printre beneficiarii acestor investiţii majore se numără şi comunităţile locale, care vor putea accesa fonduri pentru modernizarea şi extinderea reţelelor de termoficare. Strategia are opt obiective strategice fundamentale planificate pentru perioada 2021 – 2030 şi orizontul de timp al anului 2050. Obiectivele asumate la nivelul anului 2030 sunt: 43,9% reducere a emisiilor aferente sectoarelor ETS faţă de nivelul anului 2005, respectiv cu 2% a emisiilor aferente sectoarelor non-ETS faţă de nivelul anului 2005, 30,7% pondere a energiei din surse regenerabile în consumul final brut de energie şi 40% reducere a consumului final de energie faţă de proiecţia PRIMES 2007. SENR urmăreşte asigurarea accesului la energie electrică şi termină pentru toţi consumatorii, energie curată şi eficienţă energetică, modernizarea sistemului de guvernanţă corporativă şi a capacităţii instituţionale de reglementare, protecţia consumatorului vulnerabil şi reducerea sărăciei energetice, pieţe de energie competitive – baza unei economii competitive, creşterea calităţii învăţământului în domeniul energiei şi formarea continuă a resursei umane calificate, România – furnizor regional de securitate energetică, precum şi creşterea aportului energetic al ţării pe pieţele regionale şi europene prin valorificarea resurselor energetice primare naţionale. Pentru a îndeplini obiectivelor UE în materie de energie şi climă pentru anul 2030, statele membre trebuie să stabilească un plan naţional integrat de energie şi climă (PNIESC) pe 10 ani care să conţină modul în care acestea intenţionează să abordeze cinci domenii: eficienţă energetică, surse regenerabile, reducerea emisiilor cu gaze de seră, interconectări, cercetare şi inovare. Guvernul a aprobat în octombrie 2021 PNIESC pentru perioada 2021 – 2030, prin care România îşi propune ca ponderea energiei din surse regenerabile în consumul total să sporească până în 2030 prin creşterea capacităţii instalate de centrale eoliene şi fotovoltaice, precum şi a numărului de prosumatori. Prin investiţii, până în 2030, ţara noastră trebuie să aibă capacităţi nete instalate de 5,1 GWh de solar şi 5,3 GWh de eolian. Per total, Romania şi-a propus ca în perioada 2021 – 2030 să instaleze capacităţi adiţionale de 6,9 GW din surse regenerabile. Prin SENR se propune dezvoltarea unui program nuclear pe termen mediu şi lung, modernizarea companiilor energetice Oltenia şi Hunedoara, investiţii ale companiilor Hidroelectrica şi Romgaz.
A.S.
