Un pensionar din judeţul Ialomiţa, localitatea Feteşti, susţine că a găsit cea mai bună metodă de producere a energiei electrice pentru judeţul Gorj. Nicolae Chivu deţine astfel un brevet de invenţie privind o centrală hidroenergetică plutitoare multifuncţională, invenţie pe care ar dori să o pună la dispoziţia autorităţilor din energia gorjeană, pentru ecologizarea zonei şi scăderea preţului de cost al energiei electrice.
Pensionarul susţine că această centrală s-ar putea amenaja pe Jiu, poate chiar la Bumbeşti, sau pe canalul de fugă de la Hidrocentrala Tismana, mărind puterea electrică a acesteia.
Nicolae Chivu are 58 de ani este în prezent pensionar şi asta după ce a lucrat 30 de ani la CFR. 
Cunoaşte Gorjul lucrând în zonă pe linia Târgu-Jiu-Amaradia, el activând şi la electrificarea căii ferate de la Lunca Budieni. Pasionat de fizică, Nicolae Chivu, doar absolvent de liceu industrial la Feteşti, îşi cultivă cunoştinţele la această materie după pensionare, studiind apa şi fenomenele ei. În jurul anului 2004, Chivu începe să studieze serios despre realizarea unei centrale hidroenergetice, iar un an mai târziu reuşeşte să depună cererea la OSIM, pentru a intra în posesia unui brevet de invenţie. Face o schemă a acestei centrale pe care o transmite la Oficiul de Stat de Invenţii şi Mărci şi obţine brevetul cu nr. 121868, în anul 2008.
De la sertar, la ziar
Brevetul rămâne la sertar până când reîntors în Gorj la începutul acestei luni, Chivu se hotărăşte să facă publică ideea sa şi intenţia de a o pune la dispoziţia şefilor din energia gorjeană pentru a o materializa în sfârşit. “Am văzut că la Gorj dar nu numai acolo se pune în discuţie, într-o formă sau alta, desfiinţarea complexurilor energetice de la Turceni şi Rovinari. Am considerat că deţin soluţia tehnică, perfect ecologică, pentru a salva 
unităţile energetice. Este vorba de realizarea unor centrale hidroenergetice verticale sau oblice, de puterea a sute de megawaţi, care nu ar fi dependente de debitul apei. Aceste centrale s-ar putea realiza destul de uşor, cu puţine piese aduse din afară, şi cu costuri reduse, unele dintre piese existând deja în unităţile energetice din Gorj. În ce priveşte realizarea acestor centrale, deţin informaţia necesară pentru realizarea lor, adică studii tehnice”, a declarat inventatorul Chivu.
Costuri puţine pentru munca salariaţilor
Inventatorul din Feteşti declară, de asemenea, că realizarea acestor centrale, care să aibă la bază ideea sa, ar duce la costuri de producţie puţine, şi ar acoperi, fără probleme, cheltuielile salariale. “Din profitul scos din vânzarea energiei electrice astfel produse se vor achita fără probleme salariile celor care vor lucra cu aceste centrale şi nu vor fi problemele care sunt în prezent. S-ar putea crea şi locuri de muncă”, a menţionat acesta.
“Aş dori să particip efectiv la realizarea centralelor”
Chivu susţine că nu s-a gândit la beneficii financiare personale de pe urma invenţiei sale ori a acestor centrale de care face vorbire. Susţine că s-ar mulţumi, deocamdată, cu participarea sa efectivă la realizarea investiţiilor fiind bucuros să sprijine activitatea energetică ecologică din judeţul Gorj. Omul susţine că are o pensie de 1300 de lei, dar cu toate acestea nu s-ar gândi direct la beneficiile financiare care le-ar putea obţine de pe urma invenţiei. “Dacă punem aceste centrale hidro în funcţiune şi la Turceni şi la Rovinari, micşorându-se preţul de cost la mai puţin de jumătate decât actualul preţ de livrare al energiei electrice de aici, s-ar dinamiza economia, cel puţin cea gorjeană. Va fi un marasm economic pentru patronii României”, a completat inventatorul.
Bum economic
“În funcţie de rezultatele obţinute asemenea hidrocentrale orizontale, oblice sau verticale, independente de debitul de apă, vor putea fi amplasate pe toate râurile interioare sau în orice zonă economică a ţării ori parc industrial”, a declarat Chivu, convins de efectele benefice ale centralei. Inventatorul aşteaptă reacţiile specialiştilor din energie cărora susţine că le pune pe tavă reţeta pentru salvarea energiei din Gorj.
Anamaria Stoica
