Învăţătura Preotului de mir – Despre Sfinţii Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur – „După cum vezi, noi la Dumnezeu una suntem şi nici o vrajbă nu este între noi”!

În ziua de marţi, 30 ianuarie 2024, Biserica Ortodoxă Română i-a prăznuit pe Sfinţii Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur, marii «Protectori ai învăţământului teologic”, fiecare dintre ei având o contribuţie importantă la evoluţia teologiei creştine. Toţi trei au dus o luptă aprigă şi fără încetare pentru păzirea dreptei credinţe şi au avut un rol important în formularea dogmei «Sfintei Treimi», iar, pe lângă darul tâlcuirii Sfintelor Scripturi, au deţinut şi înalta treaptă a arhieriei. Deci, Sărbătoarea Sfinţilor Trei Ierarhi are, în esenţă, o simbolistică a comuniunii: astfel cum în Sfânta Treime deosebirea dintre Tatăl, Fiul şi Sfântul Duh, nu duce la dezbinare şi nici unitatea lor la depersonalizare, tot la fel, nici noi, ca persoane diferite, nu suntem chemaţi să trăim separat unii de alţii sau să ne ridicăm unii împotriva altora, ci să trăim după modelul Sfintei Treimi – în comuniune unii cu ceilalţi! Chiar dacă Biserica îi pomeneşte pe cei trei ierarhi, atât separat – pe Sfântul Vasile la 1 ianuarie, pe Sfântul Grigorie la 25 ianuarie şi pe Sfântul Ioan Gură de Aur la 27 ianuarie – arătând şi deosebirile dintre aceştia, dar şi împreună îi sărbătoreşte pe 30 ianuarie, pentru a arăta unitatea de învăţătură şi pentru a le arăta creştinilor că nu este unul mai mare decât altul! Cei trei Sfinţi Părinţi au fost luminători ai creştinătăţii, mari dascăli ai lumii, care au lăsat importante scrieri şi au îmbogăţit sfintele slujbe. Sfântul Vasile cel Mare şi Sfântul Ioan Gură de Aur au alcătuit Liturghiile ritului bizantin (acestora alăturându-se Liturghia Darurilor mai înainte sfinţite, atribuită Sfântului Grigorie), dar şi alte importante cuvinte de învăţătură, iar Sfântul Grigorie de Nazianz – Teologul este autorul mai multor lucrări importante, mai ales cele cinci cuvântări teologice, în care lămureşte taina adâncă a Sfintei Treimi! Diferiţi autori ne arată că în vechime, apăruseră neînţelegeri între creştini pe tema – cine este mai mare ca teolog dintre cei trei ierarhi. Unii îl cinsteau mai mult pe Vasile cel Mare, pe motivul că este înalt la cuvânt, alţii îl înălţau pe Ioan Gură de Aur, zicând că este mai omenească învăţătura lui şi că îi îndreaptă pe toţi, şi-i îndeamnă spre pocăinţă prin dulceaţa graiului său, iar alţii înclinau spre dumnezeiescul Grigorie, care i-ar fi întrecut pe toţi, prin limpezimea, frumuseţea şi cuviinţa cuvântărilor şi scrierilor sale. Dar, după o vreme, cei trei sfinţi au început să i se arate, unul câte unul, episcopului Evhaitelor, Sfântului Ioan Mauropous, iar în anul 1.084, într-o vedenie, acestuia i-au apărut cei trei sfinţi împreună, spunându-i: „După cum vezi, noi la Dumnezeu una suntem şi nici o vrajbă nu este între noi! Fiecare din noi, la timpul său, îndemnaţi de Duhul Sfânt, am scris învăţături pentru mântuirea oamenilor. Cum ne-a insuflat Duhul Sfânt, aşa am învăţat. Nu este între noi unul întâi şi altul al doilea. De chemi pe unul, vin şi ceilalţi doi. Drept aceea, sculându-te, porunceşte, celor ce se învrăjbesc, să nu se mai certe pentru noi. Că nevoinţa noastră, cât am fost în viaţă şi după moarte, a fost să împăcăm pe oameni şi să aducem în lume pace şi unire. Împreunează-ne, dar, făcându-ne praznic la câte trei într-o singură zi, şi înştiinţează cu aceasta pe creştini, că noi în faţa lui Dumnezeu, una suntem”, iar, în urma acestei vedenii, Sfântul Ioan a ales ziua de 30 ianuarie pentru prăznuirea comună a celor Trei Ierarhi. Conform tradiţiilor populare, cei trei ierarhi erau trei doctori vindecători de boli, iar, în această zi se marchează Trisfetiţele (Trisfetiţile), zi de sărbătoare în care femeilor le este strict intrezis lucrul în gospodărie, sub ameninţarea beteşugului. Se spune că în această zi, locul celor Trei Ierarhi este luat de trei fetiţe – prezentate ca mironosiţe sau ca simple fete, despre care se spune că pe vremea când Dumnezeu umbla pe pământ, i-au dat apă, astfel că, în imaginarul popular, Trisfetiţele îi pedepsesc pe cei care nu respectă sărbătoarea, ologindu-i, sau luându-le vederea şi minţile. Fie că respectăm tradiţiile populare sau doar pentru reuşita familiei şi a treburilor gospodăreşti, totuşi, e bine dacă în ziua acestei sărbători, nu s-au facut unele treburi gospodăreşti!
Preot Paroh Ilie AMZUCU, Parohia Urdarii de Jos, Gorj