Învăţătura Preotului de altar – Interviu cu Preotul Paroh, GAVRILĂ Costinel, Parohia Răşina II Vârfu Vii, Ţicleni, Gorj – ,,Preoţia este un dar de la Bunul Dumnezeu, talantul nepreţuit pentru care trebuie să-I mulţumim îndatoritori, ca un semn al împlinirii unei datorii pastoral-misionare”!

90

-G.V. Doamne-ajută, Preacucernice Părinte, iar, pentru că suntem după marea Sărbătoare a Naşterii Maicii Domnului, şi astăzi îi sărbătorim pe Sfinţii şi Drepţii dumnezeişti Părinţi Ioachim şi Ana, ştiu că aceste două sărbători binecuvântate sunt legate de începutul activităţii pastoral- misionare a Preacucerniciei voastre de slujitor al altarului!
-G.C. Vă mulţumesc, domnule profesor, pentru acest prilej de a purta un dialog cu dumneavoastră, iar, ca de fiecare dată, sărbătorile noastre creştine sunt o temă de dialog duhovnicesc extrem de interesant, rodnic şi binecuvântat! Mai întâi, să spunem că Nașterea Maicii Domnului este prima sărbătoare din anul bisericesc care începe la 1 septembrie, dar și prima zi de preacinstire a Născătoarei de Dumnezeu! Tradiţia spune că în al cincizecilea an al căsătoriei lor, Marele Preot de la Templu a refuzat în public jertfa Sfinţilor şi Drepţilor dumnezeişti Părinţi Ioachim şi Ana, numindu-i blestemaţi, pentru ca după aceea, întristaţi, cei doi părinţi s-au îndreptat spre casa lor din Seforis şi au hotărât să se retragă fiecare pentru post şi rugăciune.
-G.V. Doamne, câtă durere în sufletele celor doi oameni destul de vârstnici!
-G.C. Da, pentru că Ioachim a zis către soţia sa Ana: ,,Pe mine nu mă îndeamnă inima să mai intru în casa mea, căci noi suntem urgisiţi de Dumnezeu. Iată, eu mă duc la munte şi acolo voi posti şi mă voi ruga lui Dumnezeu, doar se va milostivi şi ne va da nouă un copil”, iar, Sfânta Ana, a început să se roage lui Dumnezeu cu durere şi cu multe lacrimi, zicând: ,,Doamne, Atotţiitorule, Cela ce numai cu cuvântul ai făcut cerul şi pământul şi toate câte se văd; Cela ce ai zis făpturilor Tale să trăiască şi să se înmulţească; Cela ce ai binecuvântat pe Sara, femeia lui Avraam şi ai născut pe Isaac la bătrâneţe şi ai dăruit Anei fiu, de a născut pe Samuel Proorocul, dă-mi şi mie roada pântecelui meu şi nu lăsa să fiu de ocară între oameni, că de voi naşte fiu, sau fiică, îl voi închina Ţie cu toată inima şi-l voi da să slujească în biserica slavei Tale”!
-G.V. Emoţionant şi plin de semnificaţie poate fi considerat un asemenea moment!
-G.C. Desigur, pentru că Îngerul Gavriil s-a arătat fiecăruia, spunându-le că rugăciunea lor nu a fost trecută cu vederea şi că Dumnezeu le va trimite binecuvântarea Sa. Şi tot el le-a vestit că acest prunc se va umple de Duh Sfânt din pântecele mamei sale şi că va fi un vas ales lui Dumnezeu!
-G.V. Dar, despre ziua sfântă de astăzi, 9 septembrie, ce ne puteţi spune?
-G.C. Aş preciza faptul că Sfânta Scriptură nu relatează multe amănunte despre Naşterea Fecioarei Născătoare de Dumnezeu, iar, scrierile apocrife nu oferă detalii despre originea şi copilăria Fecioarei Maria, pentru că tatăl Fecioarei Maria, Ioachim, era un urmaş al regelui David, iar mama, Ana, era fiica preotului Matthan, descendentă din familia preoţească a lui Aaron, împlinindu-se prin aceasta proorocia că Mesia va avea o dublă descendenţă: împărătească şi preoţească.
-G.V. Aşadar, marea credinţă în Dumnezeu a fost răsplătită prin darul proniei divine, iar, tristeţea Sfinţilor şi Drepţilor dumnezeişti Părinţi Ioachim şi Ana s-a concretizat printr-o mare bucurie!
-G.C. Vedeţi, pentru că nu aveau copii, ceea ce era considerat un blestem din partea lui Dumnezeu, Ioachim şi Ana au început să fie ironizaţi şi batjocoriţi de oamenii care veneau la Templu, dar, totuşi, Ioachim şi Ana nu s-au răzvrătit împotriva lui Dumnezeu, nici nu au renunţat la viaţa lor virtuoasă, rugându-se în continuare şi nădăjduind în bunătatea Atotputernicului şi Milostivului Dumnezeu, iar, această credinţă a devenit cea mai mare bucurie!
-G.V. Aşa cum o mare bucurie se leagă şi de cele două mari sărbători creştine pentru începutul activităţii preoţeşti a Preacucerniciei voastre!
-G.C. Da, pentru că la Sfânta Maria Mică, am fost hirotesit diacon, unde credeţi, la Mănăstirea Maglavit, de către PS Damaschin, Dumnezeu să-l odihnească, unde am ajuns acolo împreună cu tatăl meu şi unde am avut prilejul să-l întâlnesc şi pe nimeni altul decât Petrache Lupu, cel care se spunea că se întâlnise cu Dumnezeu!
-G.V. Mă uimiţi, Preacucernice Părinte Gavrilă, pentru că la Sfânta Maria Mică era chiar ziua hramului Mănăstirii Maglavit, iar acest eveniment nu se poate uita uşor şi acolo a slujit ieri, chiar Mitropolitul Olteniei, Înaltpreasfinţitul Părinte dr. Irineu!
-G.C. Staţi uşor, domnule profesor, pentru că astăzi, 9 septembrie este ziua în care am fost hirotonit preot, tot de către PS Damaschin, unde credeţi, la Mănăstirea Târgu-Logreşti, unde oficiază Sfânta Liturghie, Înaltul Ierarh al Mitropoliei Olteniei, pe care eu meru îl pomenesc la sfintele slujbe! Preoţia este un dar de la Bunul Dumnezeu, talantul nepreţuit pentru care trebuie să-I mulţumim îndatoritori, ca un semn al împlinirii unei datorii pastoral-misionare!
-G.V. Preacucernice Părinte, deci, sunt două zile strâns legate de începutul slujirii preoţeşti, dar, mai este vorba şi despre un alt început, pentru că astăzi, începe şi noul an şcolar, iar, Înaltpreasfinţitul Părinte Irineu a trimis un mesaj foarte interesant adresat dascălilor, părinţilor şi elevilor, prin care îi înseamnă pe toţi să aibă încrederea că numai educaţia este calea propăşirii noastre ca neam creştin şi ca popor iubit de Dumnezeu!
-G.C. Am citit acest mesaj, care este structurat în trei părți, cu îndemnuri specifice către dascăli, părinți și elevi şi în care Înaltul Ierarh spune: ,,Un nou an şcolar înseamnă un pas pe care îl faceţi pe calea formării voastre profesionale şi sufleteşti. Sunt convins că toți știți că doar un om educat va avea capacitatea să găsească soluțiile la întrebările și la provocările societății de astăzi. Fără îndoială, Şcoala este mediul în care, pe lângă dobândirea de noi cunoştinţe, relaţiile sociale se bazează pe prietenie și solidaritate care ne oferă experiențe din cele mai diverse. Ca să fiți întotdeauna pregătiți pentru aceste confruntări, vă îndemnăm să aveţi mereu în suflet iubirea de Dumnezeu și de aproapele. Să învățați poruncile Domnului şi să aprofundați învăţătura părinţilor Bisericii pentru a depăşi greutăţile inerente lumii în care trăim, devenind un exemplu pentru cei din jurul vostru. Dorința de cunoaştere, specifică tinerilor, trebuie canalizată spre îmbogățirea minții, folosindu-vă de îndrumările învățătorilor și profesorilor voștri. E bine să aveți mereu în minte cuvintele Sfântul Apostol Pavel: Toate lucrurile îmi sunt îngăduite, dar nu toate sunt de folos; toate lucrurile îmi sunt îngăduite, dar nimic nu trebuie să pună stăpânire pe mine[4]. Păşiţi, așadar, cu nădejde şi curaj în noul an şcolar, păstrând totdeauna în sufletele voastre îndemnul Mântuitorului: „cel ce va face şi va învăţa, acesta mare se va chema în împărăţia cerurilor”[5]. Vă dorim tuturor, profesori, învățători și elevi succes în noul an şcolar! Fie ca Bunul Dumnezeu, cel în Preasfânta Treime lăudat, să reverse asupra dumneavoastră Duhul înţelepciunii și să vă deschidă şi să vă lumineze mintea spre primirea învăţăturilor cele bune! Mă rog Domnului nostru Iisus Hristos și Maicii Sale să vă înțelepțească și să vă dea putere şi cunoaștere spre slava lui Dumnezeu şi a Sfintei Sale Biserici! Amin”!
-G.V. Vă mulţumesc, Preacucernice Părinte Gavrilă Costinel, pentru acest interviu!
Profesor dr. Vasile GOGONEA

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here