INTERVIU VICTOR AILENI ȘI MĂDĂLINA NEACȘU: ,,ROMÂNIA ARE NEVOIE DE UN PROIECT DE ȚARĂ CARE SĂ INTEGREZE COMPONENTA MILITARĂ CA PILON AL DEZVOLTĂRII DURABILE LA NIVEL NAȚIONAL ”

21396

În contextul alegerilor prezidențiale și în lipsa unei viziuni privind viitorul proiect de țară, am luat legătura cu cei doi experți în politici NATO: Victor Aileni, coordonatorul departamentului de analiză și planificare strategică al firmei MabeInvest LLC SUA/Romania, fost consultant al bazei militare de la Mihail Kogălniceanu și pentru construcția scutului de la Deveselu și cu Dna Mădălina Neacșu, doctor în informații și securitate națională și care oferă expertiză în securitate și reziliență urbană, politici și strategii NATO/UE, NATO URBAN, analiză de intelligence, competitive intelligence, agrointelligence, juridic-administrativ etc.

1.În pragul alegerilor prezidențiale un subiect de importanță națională este viitorul ,,proiect de țară”, document prin care viitorul președinte al României are obligația de a asigura pacea și bunăstarea țării. Care au fost proiectele de țară majore ale României după ’89 și care este drumul critic al României în următoarea perioadă?
Victor Aileni: România a avut două proiecte de țară majore după ’89: proiectul pentru aderarea la NATO și proiectul de integrare al României ca stat membru în UE. Vă reamintesc că, anul acesta România a aniversat 70 de ani de la înființarea NATO, respectiv 15 ani de la aderarea la Alianţa. Apartenența la NATO, alături de Parteneriatul Strategic cu SUA și de apartenența la UE reprezintă fundamentele politicii externe ale României, reflectate ca atare în cadrul Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru 2015-2019. Alianța Nord-Atlantică este garantul principal al securității României, relația trans-atlantică reprezentând liantul strategic care conferă coerență și consistență acțiunilor NATO. Și ca să răspund și la cealaltă întrebare, privind ,,drumul critic” al României în preajma alegerilor prezidențiale, consider că a sosit momentul celui de-al treilea proiect de țară major, care să certifice ,,România – principal furnizor de securitate regional”, poziționând astfel componenta militară ca pilon al dezvoltării durabile la nivel național, alături de ceilalți trei piloni deja asumați în cadrul Strategiei naționale pentru dezvoltarea durabilă a României 2030: economic, social și mediu.

2. Ați menționat componenta militară ca pilon strategic pentru dezvoltarea durabilă a României. Ca expert în politici NATO, cum vedeți noua viziune a ,,proiectului de țară pentru România”?
Victor Aileni: Într-adevăr, componenta militară câștigă consistență în noua paradigmă de securitate, având în vedere că România a devenit principal furnizor de securitate la nivel regional și planificator de războaie prin înființarea la Sibiu a primului și singurului Comandament NATO de 3 stele din Est-ul Europei, ceea ce mută dimensiunea militară a României la nivel strategic în vederea consolidării posturii de apărare şi descurajare pe Flancul Estic al NATO, inclusiv în Marea Neagră, care este de importanţă strategică pentru securitatea transatlantică. Totusi, pentru a înțelege noua repoziționare a României și de ce este nevoie de un ,,proiect de țară” care să integreze componenta militară ca pilon al dezvoltării durabile, voi enumera câteva ,,schimbări de paradigmă” care au schimbat ,,traiectoria” României, după cum urmează:
1.Operaționalizarea Scutului Antirachetă de la Deveselu, care are capacitatea de a asigura apărarea împotriva rachetelor cu raza scurtă și intermediară, prin Sistemul de apărare anti-rachetă Terminal High Altitude Air Defence (THAAD) pe o rază de aproximativ 2000 km. Pe scurt: România prin Scutul Antirachetă de la Deveselu devine principala forță de descurajare post-tratat INF, alături de celelalte baze militare românești, care sunt puse la dispoziția aliatului American: Baza militară de la Kogălniceanu, Cincu, Câmpia Turzii și Constanța.
2.Înfiintarea la Sibiu a primului și singurului Comandament NATO de 3 stele din Est- ul Europei, ceea ce crește importanța geostrategică și militară a României în cadrul parteneriatului cu SUA și ca stat membru NATO, dar și la Marea Neagră.
3.,,România post-tratat INF”
4.Declarația comună a președinților României și SUA, semnată la Washington. „Acționăm împreună, ca prieteni și aliați”, prin care s-a întărit parteneriatul strategic dintre cele două țări, atât din punct de vedere militar, în NATO, cât și economic, România urmând să joace un rol militar major pe flancul de Est al Europei.

3. În ultima perioadă concepte ca NATO URBAN / NATO URBAN MARITIM au făcut obiectul interviurilor dumneavoastră alături de organizarea unor programe, seminarii și evenimente la nivel național. Cum le putem integra într-un viitor ,,proiect de țară”, având în vedere că obiectivul unui astfel de document național este securitatea, siguranța și bunăstarea cetățenilor?

Mădălina Neacșu:
Așa cum menționa și Dnul Victor Aileni, România are nevoie de un nou proiect de țară care să răspundă nevoilor actuale ale României și, totodată, să integreze într-o notă strategică noul statut: ,,România – furnizor de securitate regional”. Referitor la întrebarea dumneavoastră, cele două concepte inovative – NATO URBAN/NATO URBAN MARITIM – devin utile și relevante în viziunea unui viitor proiect de țară, având în vedere că un astfel de document ar trebui să garanteze bunăstarea socială și securitatea națională a României. Prin urmare, în viziunea NATO URBAN / NATO URBAN MARITIM obiectivele strategice se focalizează strict pe siguranța cetățenilor și asigurarea securității și rezilienței orașelor prin dezvoltarea de noi tactici, tehnici și proceduri militare, precum și pregătirea unor viitoare exerciții militare pentru mediul de afaceri din România, în cadrul cărora se va putea testa capacitatea de interoperabilitate la nivel interinstituțional în parteneriat public/privat. În plus, consider că în etapa premergătoare formulării viitorului proiect de țară, este nevoie de inițierea unui Forum Național care să genereze o ,,Declarație Comună”, după modelul Declarației de la Snagov (1995), unde reprezentanţi ai partidelor politice parlamentare, ai Guvernului, ai cercurilor academice, ai societăţii civile să își exprime solidaritatea și convergența forțelor politice și sociale în vederea asumării și dezvoltării unor viitoare politici, reforme și strategii de securitate focalizate inclusiv pe securitatea și reziliența urbană, mai ales, în contextul dezastrelor și catastrofelor naturale, la care se adaugă mecanisme de contracarare a vulnerabilităților și a amenințărilor într-o ,,eră” post Tratat INF.

4. Aveți pregaătită o agendă strategică de implementare a viitorului ,,proiect de țară” în noua viziune NATO URBAN / NATO URBAN MARITIM?
Mădălina Neacșu: Considerăm că, o agendă strategică a viitorului proiect de țară ar trebui să conțină mai multe programe, evenimente și workshop-uri organizate la nivel național, care să aibă ca scop generarea unor dezbateri publice în parteneriat public/privat, pe tema ,,România – furnizor de securitate regional”. Este foarte important ca reprezentanții instituțiilor publice, ai mediului guvernamental/nonguvernamental și, de asemenea, societatea civilă să înțeleagă și să participe la construirea viitorului proiect de țară, după cum urmează:
1.În prima etapă, sugerăm organizarea unui Forum Național în cadrul căruia România își reconsideră pilonii dezvoltării durabile prin integrarea dimensiunii militare ca pilon strategic, mai ales în contextul operaționalizării Comandamentului NATO de la Sibiu și a recentei Declarații comune a președinților României și SUA, semnată la Washington „Acționăm împreună, ca prieteni și aliați”.
2.Asumarea unei Declarații Comune, după modelul Declarației de la Snagov (1995), între reprezentanți ai partidelor politice parlamentare, ai Guvernului, ai cercurilor academice, ai societăţii civile privind noile direcții strategice în contextul ,,România – furnizor de securitate regional”.
3.Inițierea unor grupuri de lucru interdisciplinare, în parteneriat public/privat, la nivelul orașelor și a instituțiilor cheie, care să aibă ca obiectiv securitatea și reziliența urbană în contextul dezastrelor și catastrofelor naturale, la care se adaugă gestionarea vulnerabilităților și amenințărilor într-o ,,eră” post Tratat INF.
Ceea ce doresc să nuanțez este faptul că, România are nevoie mai mult ca oricând de o regândire a strategiilor și politicilor de securitate, iar acest lucru poate începe cu viziunea unui nou proiect de țară, care să se inițieze în participațiune prin transfer de cunoaștere și expertiză în parteneriat public-privat, unde pentru prima dată în cadrul unui Forum Național reprezentanţi ai partidelor politice parlamentare, ai Guvernului, ai cercurilor academice, ai societăţii civile își vor exprima orientarea fermă a României în dezvoltarea, promovarea și operaționalizarea statului de furnizor de securitate regional în contextul înființării la Sibiu a primului și singurului Comandament NATO de 3 stele din Est-ul Europei și, mai ales, ca stat gazdă a Scutului Antirachetă de la Deveselu, scut care are capacitatea de a asigura securitatea regională a 30 de capitale, pe o rază de 2000 km.
În concluzie, viitorul proiect de țară ar trebui să fie expresia concretă a unei viziuni integrate cu focalizare pe securitatea și siguranța cetățeanului, iar acest obiectiv poate fi atins doar prin definirea unui nou set de concepte, doctrine specifice și, totodată, diseminarea unei noi culturi de securitate NATO URBAN / NATO URBAN MARITIM, toate devenind noi instrumente și măsuri socio-militare de contracarare a riscurilor și amenințărilor la adresa securității naționale în noua paradigmă de securitate globală.
Interviu preluat din Tomisnews

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here