INTERVIU cu prof.univ. dr. Ion PÂRGARU, deputat USL(PNL) de Târgoviște: ”Trebuie să ne dăm mâna unii cu alții”

192

Profesorul Ion Pârgaru, reputat  specialist în teoria și practica relațiilor economice internaționale se află la cel de-al doilea mandat de deputat,  din 2012 din partea USL(PNL)-Colegiul nr.4 Târgovişte, în timp ce primul mandat(2000-2004) l-a avut din partea PSD, reprezentând Gorjul.

L-am întâlnit în timpul Forumului Internaţional pentru Turismul Responsabil –ediţia a III-a, desfăşurat la Târgu-Jiu la finele săptămânii trecute, unde s-a numărat printre invitaţii mediului academic. Am vorbit cu el despre motivaţiile opţiunii de a reprezenta Dâmboviţa în Parlament, despre implicarea sa în proiecte gorjeneşti, dar şi despre  problematica învățământului.

Ce anume v-a determinat să candidaţi la Dâmboviţa, pe lista USL (PNL)?
Cunosc foarte bine economia judeţului Dâmboviţa încă înainte de 1989, iar de ani buni şi mediul universitar din Târgovişte. Aşa am aflat faptul că USL avea nevoie de o personalitate care să se bată cu fostul  preşedinte al Consiliului Judeţean Dâmboviţa, care pierduse alegerile locale din primăvara lui 2012, dar care condusese judeţul timp de două legislaturi; era, deci, nevoie de cineva suficient de puternic pentru a-l învinge. Iar faptul că activam de mulţi ani la Universitatea “Valahia” din Târgovişte, ca profesor la Şcoala Doctorală, a constituit un mare atuu.

Revenind la rădăcinile dumneavoastră gorjeneşti, ne amintim de activităţile pe care care le-aţi desfăşurat aici, în domeniul învăţământului superior, ori de iniţiativele de promovare a Gorjului, prin intermediul Fundaţiei Comerciale Române pe care o conduceţi.
În 1999, în timp ce funcţiona Universitatea “Jiul de Sus”, justificând că vor să-i ridice prestigiul, cei din conducere mi-au propus prin intermediul unor prieteni să fiu decanul facultăţii de ştiinţe economice. În 2001, dată fiind neîndeplinirea condiţiilor pentru acreditare, Universitatea a intrat în lichidare, lucru care s-a întâmplat în 2005. Însă, începând tot cu 2005, pentru a se menţine instituţia de învăţământ superior, s-a realizat o fuziune prin absorbţie cu Universitatea “Titu Maiorescu”, fiind  propus din nou ca decan al noii facultăţi de ştiinţe economice. După 3 ani au început demersurile pentru înfiinţarea  unei noi secţii de turism-servicii, în vederea diversificării pregătirii tinerilor, în funcţie şi de necesităţile specifice ale judeţului Gorj. Din păcate, deşi pregătirea nu le-ar fi permis, unele cadre didactice aspirau la funcţii “înalte”, lucru care m-a determinat să-mi depun demisia. Şi, am înfiinţat o facultate nouă la Bucureşti, tot în cadrul Universităţii “Titu Maiorescu”: Facultatea de Relaţii Internaţionale, Studii Europene, Comunicare şi Relaţii Publice. Urmare a apariţiei Legii nr.1/2011 mi-am prezentat demisia, preferând să rămân la universitatea la care am normă întreagă, respectiv Universitatea Politehnică din Bucureşti. Relaţiile cu Gorjul au fost de o intensitate mai mică de la plecarea mea la facultate şi până la întorcerea mea în 1985 de la Ambasada României din SUA. Asta, deşi aș putea aminti colaborarea şi sprijinul pe care le-am acordat – în perioada cât am funcţionat la cele două ambasade ale României din Canada şi SUA – întreprinderilor Rostramo, Fabrica de Sticlă şi, mai ales, Fabrica de Confecţii. După aceea, răspunzând de comerţul exterior din partea MCECEI m-am implicat în dezvoltarea economică a judeţului, de pe poziţia şi în conformitate cu atribuţiunile pe care le aveam. S-a terminat Fabrica de Maşini Unelte şi au început exporturile, s-a  pus în funcţiune Abatorul, mergea foarte bine CPL, Sticla şi CLA Bârseşti, Cooperaţia Meşteşugărească şi cea de Consum. După ’90, schimbându-se regimul politic, timpul a început să fie din ce în ce mai redus în judeţ, dar sprijineam din funcţiile pe care le ocupam. În 1996, am candidat şi am câştigat primul meu mandat de parlamentar. Din păcate, multe din intenţiile şi posibilităţile mele n-au putut fi realizate din motive pur subiective.  Există încă mulţi gorjeni care îşi amintesc despre intenţiile şi iniţiativele mele pe care le-am prezentat de-a lungul anilor la Antena 1 Tg-Jiu, inclusiv posibilităţile de colaborare prin schimburi de studenţi şi profesori universitari dintre Universitatea “Constantin Brâncuşi” şi Universitatea Columbia din Washington DC. Vă amintiţi desele întâlniri dintre oamenii de afaceri din Gorj şi cei din diverse ţări, care intenţionau să colaboreze în această zonă, delegaţiile complexe pe care le conduceam în străinătate pentru promovarea produselor gorjeneşti (Slovenia, Croaţia, Serbia, Italia, Coreea de Sud, Japonia, Singapore, Canada etc.), conferinţa şi simpozionul cu participare internaţională pe care le organizam la Târgu-Jiu. Toate din dorinţa sinceră de a încerca ridicarea judeţului pe o treaptă net superioară altora, ţinând cont de potenţialul natural, antropic dar şi uman. Avem de toate, trebuie doar să le valorificăm! Pentru asta trebuie să ne dăm mâna unii cu alţii, fără să ţinem cont de impedimentele ce decurg din afiliaţiunile politice. Aşa am ajuns şi la Glogova: la propunerea preşedintelui Consiliului Judeţean de a face ceva pentru promovarea “Culei Glogoveanu” şi a zonei adiacente, fără să mă gândesc că ar putea exista interese contradictorii, am intrat în “horă”. Când totul părea pregătit pentru a începe acţiunea de punere în valoare a potenţialului de acolo şi de a crea locuri de muncă, posibilităţi de desfacere a produselor locuitorilor din satele învecinate şi nu numai, deşi  un contract legal şi cu acordul cvasitotalităţii consilierilor locali(o singură opoziţie) fusese încheiat, acţiunea s-a oprit la indicaţia unuia din şefii de partid din judeţ. Cula, cu mai multe modificări ilegale, efectuate în anii precedenţi, era folosită ca loc de petrecere pentru unele persoane de conducere din minerit, existând chiar şi Jacuzzi, ceea ce contravenea intenţiei noastre de introducere a acesteia în patrimoniul UNESCO. Aş mulţumi unor ziarişti gorjeni care zilele trecute au criticat Fundaţia pe care o conduc că nu ar fi făcut nimic. În realitate, mi-am păstrat neştirbită buna-credinţă în ce priveşte acest proiect, fapt pentru care am fost prezent la ultimele înfăţişări de la Tribunalul Gorj, care judeca cererea de intervenţie în nume propriu a Fundaţiei noastre. N-aş vrea  totuşi să trec  peste eforturile destul de mari, bani şi timp, făcute în toată această perioadă şi, în special, afectarea imaginii mele (voit tendenţios din partea unor autorităţi locale), dar şi faţă de potenţialii investitori străini care s-au deplasat în multiple rânduri aici, elaborând şi un proiect grandios pentru zonă. Asteptăm verdictul Curţii de Apel unde vom intenta recurs.  Îmi exprim regretul în continuare că nu pot să-mi dedic mult mai mult timp din activitate pentru Gorjul atât de drag mie şi o fac pentru Colegiul în care am fost ales deputat.

Cu ce gânduri participaţi la acest Forum de turism rural organizat la Târgu- Jiu ?
Zilele acestea are loc aici, la Târgu-Jiu un Forum dedicat turismului, în special celui rural, cu o participare destul de largă din afara judeţului. Desigur, aceste acţiuni sunt foarte bune atunci când au şi rezultate concrete pentru zona în care se desfăşoară. Ţinând cont de faptul că fiecare zonă are specificul ei, turismul rural este strict legat de turismul cultural şi de cel balnear, iar aceste forme de turism trebuie promovate în Gorj, printr-o acţiune comună a factorilor administrativi,  politici, economici  şi, mai ales, din domeniul educaţiei. Mi-aş permite să propun să se studieze şi lucrările din ultimii ani ale Grupului din care fac şi eu parte şi cred că se vor găsi în ele şi unele propuneri care pot fi aplicate cu succes în judeţ. Dacă mi se va solicita sprijinul, desigur îmi voi prezenta întreaga solicitudine.

Noi toți – părinți, educatori, politicieni, mass media, asociații profesionale etc.- suntem convinşi de necesitatea reformării educației, care să redea tinerilor locul de drept ce le revine în societatea noastră. Ce soluții posibile întrevedeți?
În ce priveşte activitatea profesională de bază, mă preocupă problemele cu care se confruntă domeniul educaţional de la gradiniţă şi până la pregătirea superioară, masterate şi doctorate.
Am propus mai multe modificări ale legii respective, iar recent am o iniţiativă legislativă în această direcţie, care împreună cu cea legată de înfiinţarea Muzeului “Constantin Brâncuşi” la Târgu-Jiu sper să fie aprobate în scurt timp. Nu pot să trec peste faptul că în curând trei personalităţi din Gorj vor primi titlul de doctor în ştiinţe economice sub coordonarea mea, cel de-al patrulea primindu-l deja, la sfârşitul anului trecut. În final, sper ca Gorjul să-şi revină şi odată coagulate forţele politice din zonă cu cei care nu mai locuiesc aici, dar care vor şi pot să fie acel Gorj cântat de poeți și de “privighetoarea” Maria Lătărețu, slăvit cum și l-a dorit Brâncuși și l-a înfățișat  în “Coloana fără sfârșit”. În speranţa că măcar acum se va împlini visul acestuia de a-şi avea operele în majoritatea lor acasă la el, doresc Gorjului şi gorjenilor îndeplinirea celor mai intime dorinţe și, pentru că se apropie Sfintele Paști, vă spun “Sărbători fericite!”
I.S.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here