-V.G. Doamne-ajută, Preacucernice Părinte, în această zi de mare sărbătoare creştinească!
-D.D. Doamne-ajută, domnule profesor, iar, de la început, vă pot spune că a devenit o tradiţie ca în fiecare an, pe 29 august, Mănăstirea «Sf. Proroc Ioan Botezătorul – Cămărăşeasca» din Târgu-Cărbuneşti să-şi prăznuiască hramul «Tăierea capului Sf. Proroc Ioan Botezătorul», o zi în care este evocată jertfa mucenicească, mai ales că la Sfânta Liturghie oficiază ÎPS Părinte, Acad. dr. Irineu!
, ,Este o sărbătoare a întristării care ne arată peste ani că omul trebuie să stea mult mai mult în comuniune cu Dumnezeu”!
-V.G. Preacucernice Părinte, e o zi tristă, de ce să nu recunoaştem, deoarece, sunt scoase în evidenţă păcatul omenesc şi imlicit, jertfa celui care a spus adevărul!
-D.D. Vedeţi, păcatul, ca de fiecare dată este invocat ca fiind parcă deasupra tuturor virtuţilor omului, şi face ca Irod, acest om «îmbătat» de neascultare, «îmbătat» de păcate, «îmbătat» de toate cele rele, de cele lumeşti şi materiale, să ajungă să dea ascultare dorinţelor unei fete desfrânate, Salomeea, adică, să dea ascultare unei ispite a firii acestei desfrânate şi răsfăţate!
-V.G. Dar, constatăm că e o ispită care se încheie prin jertfă!
-D.D. Este o ispită care îl face pe Irod să-şi piardă şi capul, şi cumpătul, chiar mai mult, să cedeze singur şi fără reţinere jumătate din regatul său, pentru o plăcere din aceasta lumească şi frivolă, pentru câteva clipe de rătăcire!
-V.G. Există o cauză determinantă pentru care Irod cade în păcatul acesta?
-D.D. Putem spune că Irod cade în păcat şi datorită unui factor foarte important care se referă la lipsa lui de credinţă, pentru că în ultimă instanţă, dacă ar fi fost un om credincios, un om cu temere de Dumnezeu, nu ar fi ajuns la marele păcat de a tăia capul sfântului Ioan Botezătorul!
-V.G. Este un păcat al neascultării?
-D.D. Ba, mai mult, Irod nu dat ascultare sfaturilor Sfântului Ioan, pe care le-a dat din închisoare, ca să-şi vadă de treabă şi să nu se afunde în păcatul de neiertat de a se căsători cu soţia fratelui său!
-V.G. Ce învăţături se pot desprinde din evenimentul acesta trist al «Tăierii capului Sf. Proroc Ioan Botezătorul», pentru că în fond, e un eveniment dramatic, un eveniment foarte trist, care L-a întristat pe Însuşi Mântuitorul Iisus Hristos?
-D.D.Este o sărbătoare a întristării care ne arată peste ani că, de fapt, omul trebuie să stea mult mai mult în comuniune cu Dumnezeu! Dumnezeu nu este dor o simplă opţiune în viaţa noastră! Dumnezeu trebuie să fie o prezenţă continuă în viaţa fiecăruia dintre noi!
-V.G. Deci, să-L păstrăm pe Dumnezeu în sufletul nostru, pentru ca şi El să ne păstreze în grija Sa!
-D.D. De aceea, trebuie să-L păstrăm pe Dumnezeu ca pe o prezenţă continuă în viaţa noastră, nu doar ca o prezenţă pe care o invocăm doar atunci când avem nevoie!
-V.G. Să înţelegem că Sfântul Ioan Botezătorul este un simbol emblematic al riscului pe care şi-l asumă omul, atunci când spune adevărul?
-D.D. Domnule profesor, în zilele pe care le trăim noi, astăzi, nimeni nu ne mai cere jertfa pe care a făcut-o Sfântul Ioan Botezătorul, ca şi jertfa pe care au făcut-o sfinţii toţi, pentru Hristos şi pentru biserică!
-V.G. Sărbătoarea de astăzi, de fapt, ne îndeamnă să nu amânăm niciodată întâlnirea cu Dumnezeu, aşa este?
-D.D. Nu trebuie amânată întâlnirea cu Dumnezeu, pentru că amânând această întâlnire, o să cădem şi o să ne afundăm în păcate, aşa cum a făcut şi Irod!
-V.G. Cât de mare este păcatul neascultării Cuvântului Lui Dumnezeu?
-D.D. Pentru că Irod a refuzat ascutarea Lui Dumnezeu, iar, noi, dacă nu răspundem chemării Lui Dumnezeu de a veni la sfânta biserică, refuzând pe Dumnezeu, deci, refuzând ca Irod, ca să-l asculte pe Ioan Botezătorul, ajungem să «lucrăm» păcatul, iar, când omul ajunge să «lucreze» păcatul, sufletul este într-o continuă decădere până la pierdere, pentru că împlim voinţa diavolului, iar, el asta vrea!
,,Să ne rugăm împreună la Dumnezeu şi la sfântul pe care azi îl prăznuim”!
-V.G. Ce ne facem, dacă vedem că trăim într-o lume care păcătuieşte mereu?
-D.D. Vedem că «lumescul» acesta în care ne afundăm tot mai mult, a pus o mai tare stăpânire pe viaţa noastră! Vedem că lumescul şi cele din lumea aceasta l-au făcut pe Irod să cadă în atâtea păcate, pentru că la el nu e doar un păcat, ci, un cumul de păcate, care l-au determinat ca să ajungă la această jertfire a Sfântului Ioan Botezătorul
-V.G. Chiar şi laşitatea, ca un mare păcat, dacă ne gândim bine…
-D.D. Da, chiar ş laşitatea face parte din suita de păcate pe care le arată a fi în firea lui!
-V.G. Vă bucuraţi că faceţi parte din soborul de slujitori de la altarul de vară al mănăstirii, astăzi, în ziua praznicului mănăstirii?
-D.D. Cred că e o mare onoare pentru mine şi pentru alţi preoţi de mir de a sluji împreună cu Înaltpreasfinţitul Părinte Mitropolit dr. Irineu, pentru că atunci când slujim împreună, ştiu că ne pomeneşte şi se roagă pentru noi toţi, iar, ne mai bucură şi faptul că după slujba care va avea loc, Părintele Mitropolit aduce un cuvânt duhovnicesc de învăţătură, care este de folos, ca o «hrană» duhovnicească, nu numai credincioşilor prezenţi la mănăstire, pelerini şi credincioşi din localitate şi din împrejurimi, dar, şi nouă, preoţilor, care suntem împreună slujitori!
-V.G. Ce gânduri vă frământă şi vă pătrund atunci când vedeţi că în lumea de astăzi adevărul pentru care s-a jertfit Sfântul Ioan Botezătorul este înlocuit cu minciuna?
-D.D. Trăim nişte timpuri în care, atunci când prezinţi adevărul, eşti considerat că eşti nebun, iar, când prezinţi o minciună eşti ridicat la un rang sau la o demnitate, mă rog, o funcţie înaltă!
-V.G. Vorbeaţi despre bucuria pe care o resimţiţi, făcând parte din soborul de slujitori de la hramul mănăstirii, dar, nu creeţi că este şi bucuria Înaltului nostru Ierarh de a fi înconjurat şi iubit de către oamenii care îl preţuiesc şi îl ascultă cu mare atenţie urmându-i învăţătura?
-D.D.Cred că Părintele Mitropolit a convins, chiar ne-a arătat nu doar nouă, preoţilor, dar, şi creincioşilor că este alături de noi de fiecare dată, că ne poartă de grijă prin Pastoralele pe care le trimite la sărbătorile importante şi cred că bucuria nu este doar de a ne revedea sau de a fi împreună cu Părintele Mitropolit, dar, şi bucuria enoriaşilor pe care îi păstorim, pentru că în ziua de hram, aşa cum ştiţi, nu vom sluji la biserica noastră, bisericile din oraş, nu vor fi închise, ele vor fi deschise, dar, noi vom fi prezenţi împreună cu Părintele Mitropolit, ca şi credincioşii din parohiile noastre, pentru că îi aşteptăm să vină în vale la mănăstire, pentru a arăta cinstea cuvenită acestui sfânt pe care îl prăznuim în această zi!
-V.G. În calitate de preot de parohie, cu un cuvând atât de elocvent şi chiar frumos rostit, ce le adresaţi credincioşilor care vin astăzi la Sfânta Liturghie de la Mănăstirea «Sf. Proroc Ioan Botezătorul – Cămărăşeasca» din Târgu-Cărbuneşti?
-D.D. Eu doresc să le mulţumesc tuturor pentru prezenţa la slujbă, mai ales că pentru această scurtă prezenţă împreună la rugăciune la altarul de vară al mănăstorii, încercăm ca împreună să ne facem plăcuţi Lui Dumnezeu, pe cât putem, pentru că sunt unii care în această perioadă se depărtează de poverile zilnice sau pentru câteva momente uită de grijile lumeşti, lasă pe cele lumeşti, iar, împreună, nu vom face altceva decât să încercăm să fim plăcuţi şi ascultători Lui Dumnezeu! Mai întâi de toate, să-L slăvim pe Dumnezeu pentru toate cele dăruite, dacă e nevoie! Poate îi mai cerem ceva, pentru că aşa suntem noi, oamenii, aşa e firea noastră, şi mai sunt şi acele rugăciuni de cerere, dar, sunt convins că dacă Îl Slăvim şi Îi mulţumim, rugăciunea de cerere nu va mai fi nevoie să fie rostită, pentru că ştie Dumnezeu de ce avem nevoie fiecare dintre noi!
-V.G. Vă mulţumesc mult pentru acest interviu, vă doresc multă sănătate şi slujire îndelungată spre Slava Lui Dumnezeu Atotputernicul!
-D.D. Vă mulţumesc şi eu pentru acest dialog al nostru, sperăm, spre folosul creincioşilor iar, ceea ce am discutat astăzi să fie un cuvânt de zidire pentru cei care au posibilitatea să fie prezenţi la slujbă, pentru a ne ruga împreună la Dumnezeu şi la sfântul pe care astăzi îl prăznuim!
Profesor dr. Vasile GOGONEA
