Interesantă, numai bună de citit – Publicaţia NOVĂCEANUL cu ochii în prezent, trecut, viitor şi cultură. Nu lipseşte literatura!

288

Ajunsă la Anul IV, numărul 30, publicaţia lunară NOVĂCEANUL ne dezmiardă cu informaţii de interes local precum „Actualitatea novăceană”, bogată şi la zi, fiind citată agendă primarului ing. Dumitru Leuştean, prima pagină având ghiocei pentru femei, dar şi două minunate poeme închinate acesteia: „DE ziua mamei”, de Alexandru Delu Opriţescu, şi „Dumneaei” al poetei consacrate Lucia Silvia Podeanu. Plus o scurtisimă însemnare „8 Martie – Ziua Femeii” a scriitorului şi Redactorului şef al publicaţiei, C. Dârvăreanu, c are ne readuce aminte o spusă a lui Alphonse de Lamartine: „La începutul tuturor lucrurilor măreţe se află o femeie”, femeie despre care un alt mare gânditor francez afirma că este „cea mai frumoasă jumătate a lumii.”
În al său eseu „24 februarie – Sărbătoarea Dragobetelui”, Prof.univ.dr. N. Vinţanu concluzionează: „Aşa zisa economie liberă de piaţă a transformat totul în bani, sentimentele şi mai ales iubirea devenind din ce în ce mai mult ceva care îl încurcă pe om în era postmodernă. Fără iubire, fără sentimente nobile, omul poate deveni însă cea mai periculoasă fiară. Se pare că unii dintre noi au şi devenit astfel de fiare.” Prof. pensionar Gheorghe Todea susţine rubrica „Pagini de istorie locală” prin ale sale „sfaturi bătrâneşti pentru cei de azi”. Pe tema „Şcoala şi educaţia” glosează Prof.univ.dr.ing. Dumitru Romulus Târziu, cu idei extrem de interesante. Iar dacă-i adevărată aserţiunea domniei sale că „În şcoala românească, mai ales în perioada comunistă, copiatul şi plagiatul au devenit sporturi de masă şi nu au fost catalogate ca minciuni sau furturi” înseamnă că domnia sa ori nu are dreptate sau nou am rămas mai rău decât în comunism! Cu o activitate foarte diversificată, Prof.univ.dr. Nicolae Vinţanu se arată a fi şi un pasionat lingvist descoperind „Cuvinte ale dacilor în limbajul novăcenilor”. Ei bine, studii mai noi susţin că limba dacilor este la originea limbii latine şi nu invers, aşa cum este ideea de bază a Şcolii ardelene, extrem de utilă la vremea ei, dar din ce în ce mai neadevărată. Conform unor specialişti străini şi nu doar români. Aflăm lucruri mai puţin ştiute în pagina despre „Destinul familiei Capotă, originară din Poiana Sibiului”, semnată de Constantin Dârvăreanu. Dealtfel, portul şi obiceiurile novăcenilor sunt aidoma celor din Mărginimea Sibiului, de unde-au descălecat novăcenii, după cum bine se ştie. De această dată, sumarul publicaţiei NOVĂCEANUL este mai divers şi pentru că are, pentru prima dată, opt pagini. Se publică literatură: „Ciobanul din Zănoguţa – Lisandru Mâtcan”, un cioban de legendă după cum ne convinge scriitorul Ion Staicu. Aprofundate consideraţii etimologice are poetul gorjean cu buletin de Bucureşti Ion Filipoiu în al său studiu „Dragobetele, Zânul dragostei”. Prof.univ.dr. N. Vinţanu este cel mai prolific. El mai semnează povestea adevărată „O viaţă de 50 de lei”, dar şi articolul de atitudine „Vremea hoţilor”. Nu-l cunoşteam pe apreciatul medic cardiolog cărbuneştean Cornel Munteanu drept autor a şapte cărţi, dintre care patru de epigrame. Cinste lui. Deocamdată, reproducem doar epigrama „Brâncuşi”, evident un catren plin de miez: „Despre marele Brâncuşi/ Scriu atâţia mititei,/ Doar de-un singur gând împinşi/ Să se-audă şi de ei.”
ION PREDOŞANU

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here