Stam de vorbă, mai ieri, cu Mama Ana. Mama Ana are 7 clase primare făcute la Şcoala primară din Brădiceni pe când satul nostru nu intrase în epoca amarului pelin. Şcoala era pe atunci nouă construită după Reforma lui Spiru Haret.
Ca mărturie, am un contract între Vasile Daviţoiu şi Meneş Antonio, un cărămidar din Târgu Jiu, prin care acesta se obliga a face una sută de mii de cărămizi din pământul lui Vasile Daviţoiu din Racova. Înţelegerea era scrisă de mână, parcă de un caligraf, este scrisă de învăţătorul Ion Buligan în februarie 1913, cu lux de amănunte până la un ban.
Mama Ana îmi povesteşte că a învăţat printre altele cum se îngrijeşte via, cum se altoieşte un pom şi mai ales cum se iubeşte aproapele. Şi desigur aritmetică, Limba română şi ca dovadă îmi recită „Duşmancele” de George Coşbuc.
Mama Ana a făcut şi religie cu preotul, Părintele Theodor Gureanu i-a fost profesor de religie. Preotul Theodor Gureanu după ce a absolvit Seminarul a trebuit să facă Şcoala Normală, singura şcoală care îi da dreptul să predea religia.
Religia, spune Mama Ana începea din familie cu Înger îngeraşul meu şi cu sărut mâna când treceai pe drum pe lângă moşul cu baston.
Din clasa întâia, din prima zi, înainte de începerea lecţiilor, toţi copiii se aşezau în genunchi cu faţa spre Răsărit, spre peretele unde se afla Icoana Maicii Domnului cu pruncul, şi cu ei şi învăţătorul întreba pe copii ce zi e astăzi, luni răspundeau, Sfântul Ion sau Sfântul Petre şi Pavel, Sfânta Paraschiva sau… şi în câteva cuvinte li se spunea copiilor cine a fost Sfântul care are astăzi prăznuită ziua lui. Mama Ana are un întreg calendar în memoria ei. Şi aşa adusă de spate, dar cu ochii plini de lumină, poate să ne spună, mărturiseşte cu mâna pe inimă, şi în ce zi va cădea ziua de Paşti în 2050, când o s-o pomenească nepoţii la cei din veci.
Mama Ana zice că-i născută pe 9 septembrie, că de aia o cheamă Ana şi are o fată, Maria, care-i născută pe 8 septembrie care are un fiu, Gheorghe, născut pe 23 aprilie…
Mama Ana s-a măritat după voinţa lui Dumnezeu, cu Ion, un vecin căruia i-a auzit numele după un vechi obicei, în ziua de Sfântul Vasile când mânca un măr în tocul uşii, pe la 16 ani. Nunta s-a făcut ca pe vremea aceia, cu toate ale ei, cu ploscă şi lăutari, cu horele la mireasă şi mire, cu adăpatul miresei, cu colocăşiile şi cu iertăciunile…
Părintele Theodor Gureanu, tot el a fost cel care a învăţat-o şi Crezul, şi tot el i-a pus pirostriile pe cap când a întrebat ce sfânt alege să apere casa şi familia, aşa deodată şi Ion al ei şi ei au spus Ovedenia, 21 noiembrie.
Şi a avut zile frumoase de mai şi iunie lângă bărbatul ei cu cei doi copii, un băiat şi o fată. Că Sfânta Ana şi Sfânta Maria au fost alături de noi, povesteşte Mama Ana, cu câteva mărturii dumnezeieşti…
Fiul meu, zice Mama Ana, s-a căsătorit (cu Certificatul de Căsătorie) pe 21 noiembrie, ziua prăznuită de toţi ai noştri de dinainte de mine şi unul din copii lui s-a însurat cu o fată născută pe 21 noiembrie.
Pot să fie întâmplări, cine ştie, dar cine le-a ales, să ne spună şi nouă. Mama Ana era la un spital când mi-a povestit toate acestea, zicea că i s-au împlinit zilele, şi era împăcată cu sine…
Eu eram sigur că o s-o mai văd…
Pe peretele dinspre Răsărit, la patul ei, se afla o icoană. Sfinţii şi Drepţii părinţi Ioachim şi Ana.
Ion Căpruciu
