Însemnări de lectură – O pildă demnă de urmat ŞI NOI, PISCOINII…

1388

Iată că un dascăl cu suflet mare reuşeşte să elaboreze şi publice o Monografie etnografico-folclorică a satului Piscoiu, comuna Stejari, judeţul Gorj. Cu vreo 330 de pagini format mare, bogat ilustreată cu fotografii alb negru şi color, ca apariţie recentă a Editurii MĂIASTRA, Târgu Jiu, 2013. Minunăţia pe care-o am în faţă vine să demonstreze că acolo unde există râvnă şi talent, dublate de professionalism se poate. Ceea ce nici comune mai mari, precum Peştişanii, nu au nicio monografie.

O lectură, chiar şi rapidă ne arată competenţa şi complexitatea de cercetător a autorului. Despre care, prof.univ.dr.ing. Mihai Chisamera ne confirmă că este un: “Truditor pe ogoarele învăţământuluiu, modelator de fiinţe umane, lăsând câte puţin din sufletul lui în inimile copiilor, profesorul filolog Gheorghe Sinescu se dedică cu pasiune şi competenţă, utilizând tehnica gazetăriei şi pe cea a monografiei, descifrării tainelor universului comunităţilor locale, cu predilecţie din judeţele Gorj şi Arad, de care-l leagă afinităţi de suflet.”
Să consemnăm că această superbă carte a apărut şi cu sprijinul financiar al Primăriei Strejari, prin domnul primar, profesorul Ştefan Lupu, un dascăl de vocaţie şi iubitor de cultură. Cu siguranţă, autorul nu este la prima carte iar acesteia nu-i lipsesc niciun capitol dintre cele consecrate unei monografii: cadrul natural, toponimice din satul Piscoiu, file de istorie, populaţia, instituţiile locale, arhitectura şi arta populară, industria casnică, căsătoria şi moartea ca obiceiuri de familie, obiceiurile calendaristice de peste an, sărbători şi datini oczionale, obiceiuri pentru întreţinerea şi protejarea vieţii de familie, povestitori locali, legende din sat, credinţe şi superstiţii, plante medicinale, lăutarii de pe Amărăzia, piscoienii pe cărările destinului, o familie de factori poştali, revoluţionari din Piscoiu.
Capitolele acestea se citesc cu nesaţ în primele 168 de pagini. Totuşi, abia în Anexă intră în rolul de cercetător etno-folcloric maestrul Gheorghe Sinescu. Aici găsim o multitudine de cântece de nuntă, precum cântecul miresei, cântecul ginerelui, cântecul bradului – ultimele două cu variante -, colăeceriile, iertăciunile, şi o Mioriţă, plus alte cântece din lirica populară. Nu lipseşte nici epica populară locală şi cântecele de stea. Şi Magiei populare – descântecul – îi sunt rezervate mai multe pagini.
Şi pentru că ne-a mers la inimă prefaţa semnată de prof. Ştefan Lupu, primarul comunei Stejari, cu multe trimiteri la filozoful Lucian Blaga, la Octavian Goga, dar şi la scriitorul N. Şteinhardt nu putem să n-o semnalăm. Conchisă şi competentă, această prefaţă are şi un mnotto: “O carte fără prefaţă este ca un corp fără suflet”(Provern evreiesc).
Ei bine, această prefaţă se încheie cu o concluzie pe care-io cităm în întregime: <<Citind monografia Piscoiului, nu purtem să nu constatăm că, paginile cărţii, redactate cu migală, sunt o adevărată contestaţie a unor versuri triste care vorbesc de moarte: “Enigmatici şi cuminţi,/ terminându-şi rostul lor,/ Lângă noi se sting şi mor,/ Dragii noştri, dragi părinţi…”(Adrian Păunescu), că în satele comunei Stejari, aici, viaţa, iubirea şi moartea sunt legi morale statornicite de o mentalitate patriarhală şi, aşa cum conchidea şi prozatorul Marin Preda pentru plaiurile lui(teleormănene, n.m. I.P.), piscoienii plecaţi pe cărările destinului sau cei rămaşi în sat, sorgintea ţărănească a acestora, îi face să fie oameni cu o morală in confundabilă, inteligenţi, care văd ce este profund şi durabil în existenţă, care au făcut şi fac ceva pentru Gorjul natal, pentru România.>>
Nicolae Roşca

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here